O nastere naturala implinitoare dupa o cezariana

“Totul a început pe 6.08 cand aveam 39 săpt +6 si deja imi făceam griji ca bebe o sa fie prea mare si nu o sa mai pot naște natural.

Toată ziua de 6 am facut tot ce mi.a stat în putință sa vina bebe,dar parca ceva imi spunea ca mai am de asteptat.
Pe la ora 16 am avut usoare contractii la 30 minute,20 de minute,neregulate oricum si nu ffff dureroase.

M.am liniștit și deja începusem să.mi spun ca am mai nascut prin cezariana si nu a fost asa de rau …. incercam sa ma consolez. A venit seara,l.am pregătit pe cel mare de somn(7ani) ,soțul in pat si soacra mea in cealalta camera dormea.

Pe la 23.30 au început contractii puternice ,dar nu le.am băgat în seamă, crezând că e normal. Am stat asa pana la 2.00 dimineata si pe la 2.30 l.am trezit pe soț. Imi era frica de acum ca bebe sa nu pățească ceva(nu aveam nici un motiv sa.mi fie frica de fapt,dar na…) .

Ajung la Maternitate la 3.00 si dupa control am aflat ca aveam dilatatie 1 (in capul meu era „what the fuck”,doar 1?) si ca eram liberă sa plec acasa. Stiind ca am lasat băiatul cel mare cu soacra mea acasă le.am zis ca nu merg nicăieri si cer internarea. Zis si facut.

La 5.30 am simtit cum corpul meu se acomodează cu durerile si eram împăcată sufleteste cu tot ce va urma. Soțul a plecat acasă si eu m.am acomodat cu salonul unde trebuia sa.mi duc travaliul.

Pe la 8.30 ma saturasem de dureri deja si de salon si de spital si de tot😂 M.am îmbrăcat frumușel si am iesit la plimbare pe holurile Maternității. Acolo multe țipete, urlete,tătici care plângeau,medici care se felicitau si multa voie buna.

Prinsesem curaj,mult curaj. Pe la 9.30 aveam dureri mai mari,asa ca m.am dus la un control vaginal. Am aflat ca eram dilatată 3. Bucurie mare.

Pe la 10.00 a venit familia si soțul meu m.a scos la o plimbare. Aveam contractii din ce in ce mai puternice si simțeam că imi scapa bebe printre picioare. In ciuda la tot ce incercam sa.i explic soțului, plimbarea a rămas plimbare si m.am supus. Dupa asta am urcat pe scări pana la etajul 2 al Maternității.

Alt control.Surpriza :dilatată 5.(Apa nu o aveam rupta)
P.s De aici,se schimba datele problemei.Niste dureri de nedescris. Transpiram doar cat vorbeam. Pentru mine timpul parca nu se mai scurgea.

Am început să fac dușuri fierbinți, masaj primeam de la moașa, gimnastică usoara , plimbări dar numai din salon in salon si toate astea repetate. N.am luat nimic de dureri. De epidurala nici nu s.a pus problema pt ca in Austria,sau cel putin in Viena medicii nu prea sunt de acord cu ea.

Asa ca am urmat firul normal al nașterii. Deja era 15.30 si eu cu dilatatie 7-8. Corpul începea să împingă singur. Lângă mine in salon,surpriza nu era soțul meu,era o prietena care știa sa vorbeasca perfect germana.

Nu va pot spune cat m.am ajutat faptul că a fost lângă mine o femeie si nu soțul. Soțului meu i.ar fi fost milă sa ma vada in dureri si nu m.ar fi ajutat cu nimic.

Deja începeam să adorm intre contractii,care erau la mai puțin de 5 minute. Pe contractiile puternice moașa ii vedea parul bebelui si cu ultimele resurse de energie am inceput sa împing.

Totul mi se părea o eternitate. Bebe cobora si urca,în funcție de contractii. Cred ca am incercat toate metodele de nastere. Pe masa,pe o parte,pe burta…. toate.

Văzând moașa ca nimic nu mai da roade ,o observ printre contractii ca a așezat paturi pe jos in salon. In secunda următoare aud ca prin vis: „Vreau să te dai jos din pat,usor si pe contractiile puternice sa faci genuflexiuni”
Zis si facut. Prietena mea ma ținea de spate si pe urmatoarea contractie puternică i.a iesit capul lui bebe, dar doar pe jumătate. Panica maxima. Nu mai aveam contractii. 5 minute am stat în picioare cu jumătate din capul lui bebe iesit.

Apoi,după astea 5 minute au început din nou si dându.mi seama ca bebe e in pericol am inceput sa împing haotic(Atunci mi s.a rupt si apa),nu pe toate contractiile, dar multumesc lui Dumnezeu dupa vreo 4-5 contractii a iesit cu totul.

Atunci epuizată am cazut in pozitia șezut si bebe a rămas la mami in brațe. <3

Nu va pot spune in cuvinte tot ceea ce am simtit ca era lângă mine.

Cordonul l.a lăsat pana placenta nu a mai pulsa,bebe pe piept la mami,în tot acest timp,iar d.na chirurg ma cosea.

Așadar, Laur Maximilian <3 4.062 kg,53 cm,34,5 circumferinta si 37de cm spate,ora 15.44,aproape 14 ore de travaliu.

Multumesc inca o data tuturor mamicilor care si.au scris poveștile pe grupul de pe facebook NVDC ROMANIA si care m.au inspirat in alegerea NVDC.ului.

Multumesc Ditta Depner, fără filmuletele tale si fara tot sprijinul acordat nu cred ca reușeam.

P.s Dacă sunteți în Austria sau va doriti sa nașterii aici, Spitalul Krankehaus Hietzing e PRO NVDC ,iar personalul de nota 10.

Lasa un Comentariu

5.288 views

Start typing and press Enter to search