O nastere in apa intr-o casa de nasteri din Germania

“De 3 zile am întâmpinat-o şi noi pe bebe Elisabeth Maria, a noastră.

N-a mai aşteptat termenul, a sosit cu o săptămână mai repede, uimindu-ne pe amândoi, nici chiar eu nu mă aşteptam…😅

La ora 2 noaptea au început contracţiile, pe care le-am dus în linişte până dimineaţa pe la 8 când mi-am trezit bărbatul şi l-am anunţat că vom avea parte de o surpriză.

La ora 17 după-amiaza suportam cu greu contracţiile şi am pornit spre casa de naşteri. De la ora 18 la 22 lucrurile s-au petrecut cu mare viteză.

Am ajuns cu dilataţie de 5-6 cm, nu mă aşteptam, eu tot timpul m-am temut că mă chinui numai cu contracţii ineficiente şi că va mai dura, moaşa mă tot avertiza să nu plec mai devreme decât trebuie, am avut, totuşi instinctul bun.

Prima jumătate de oră mi-am petrecut-o la aparat, moaşa a măsurat bătăile inimii copilului, apoi următoarele 2 ore le-am petrecut atârnată de un şpalier, nu puteam sta pe pat sau în şedere, parcă luam foc.

Când am simţit că nu mai rezist şi picioarele îmi cedau, am rugat moaşa să-mi pregătească cada.

Odată intrată-n cadă, lucrurile s-au schimbat, apa a luat mult din presiunea de pe corp, nu mă mai durea spatele, dar contracţiile au devenit extrem de puternice şi simţeam foarte clar cum îmi trece valul prin burtă şi corpul meu a început să împingă singur, se deschidea cu totul şi mi s-au rupt membranele.

Expulzia capului m-a obosit foarte tare şi mă rugam mereu pentru pauze mai lungi să-mi revin, n-am avut, a fost pe repede-înainte. La un moment dat, când a început să se ivească căpşorul, extenuată, m-am adunat şi am vorbit cu copila, rugând-o să mă ajute ca pe următoarea contracţie să scoată căpşorul cu totul că eu nu mai rezist mult.

Nu mică mi-a fost mirarea când a ieşit cu totul, pe 3 împingeri a ieşit capul tâşnind apoi şi corpuşorul pe aceeaşi contracţie. Minunea mea a fost tot timpul cu mine şi m-a ajutat…..ce înseamnă să poţi comunica şi cu fiinţa care urmează a se naşte, jumătate din muncă a făcut-o ea….

Ce pot să spun, a fost greu şi foarte dureros, dar a fost o naştere naturală, complet nemedicalizată, asistată de sotul meu şi de 2 moaşe minunate, care m-au învăluit cu atâta iubire, le-am iubit şi eu pentru sprijinul pe care mi l-au oferit.

Cât despre tine, Ditta, ai fost toată ziua cu noi, am ascultat CD-ul tău încontinuu şi m-a ajutat nespus să pot intra în mine şi să găsesc puterea de a naşte.

Îţi mulţumeec din suflet pentru că exişti şi acum îţi doresc mai mult ca oricând să ţi se nască visul casei de naşteri din România, văzând cât de important e să naşti într-un mediu cald, familiar înconjurată de iubire, departe de proceduri medicale şi alte stresuri.

Mi-aş dori ca toate femeile să poată naşte cel puţin aşa de frumos cum a fost la noi.
Mă simt extrem de norocoasă şi recunoscătoare.

Alexandra, Dieter si bebe Elisabeth Maria

Lasa un Comentariu

2.950 views

Start typing and press Enter to search