Nastere: Iris Maria Furtuna

„Buna Ditta,

Numele meu este Gianina Furtuna si am participat impreuna cu sotul meu la cursul „Renasterea”in martie 2016.
Am tot vrut de ceva vreme sa iti scriu pentru ca vroiam sa iti povestesc cum a decurs pana la urma la noi nasterea minunii noastre.
Iris Maria ar fi trebuit sa se nasca la inceputul lunii august,conform calculelor,insa a fost putin cam grabita si a venit la noi pe data de 1 iulie 2016.
De cand am aflat ca sunt insarcinata mi-am dorit o nastere naturala si asta ne-a facut sa participam la cursul tau,vroiam sa aflam cat mai mult ce implica acest lucru.
Sarcina nu a fost una tocmai usoara. Desi in primele 12 saptamani singurul lucru care ma facea sa simt ca se intampla ceva era faptul ca as fi putut dormi oricand si in orice pozitie,nu aveam nici un fel de simptom/disconfort.La 13 saptamani insa am ajuns de urgenta la maternitate cu dureri si usoare sangerari. Am trecut insa cu bine peste asta dar sarcina a fost atent monitorizata deoarece medicul a constatat ca mi se scurteaza colul si sunt predispusa la pierderea sarcinii sau mai tarziu la nastere prematura.
Am stat mai mult in pat si am evitat efortul ca sa nu ajungem la cerclaj si totul mergea ok.

La aproape 35 de saptamani,lunea,am mers la control. Medicul a zis ca sunt ok si urmeaza ca de acum sa vin saptamanal la control pana la nastere. Nu a mai fost cazul,pentru ca joi in aceeasi saptamana m-am trezit de la ora 6 cu dureri de spate si contractii pe care mi-era usor sa le recunosc deoarece le mai simtisem in urma cu cateva saptamani.

Daca la 32 de saptamani am fost foarte speriata pentru ca stiam ca nu e momentul sa vina pe luma la varsta aia,iar medicul a zis ca ar fi bine sa o mai tinem pana trecem de 35 de saptamani,acum am fost foarte calma.
M-am plimbat prin casa,am facut un dus in incercarea de a calma durerile,dar fara rezultat. Era clar. Stiam ca urmeaza sa se nasca Iris si nu vroiam sa ajung din nou la spital sa incerc sa opresc asta. Stiam ca totul va fi bine chiar daca ea va veni pe lume mai repede. Nici macar nu l-am trezit pe sotul meu,am asteptat sa il trezeasca alarma care il trimite de obicei la serviciu :))) Urma sa ajunga si sora mea la mine care trebuia sa ma ajute sa fac curatenie prin casa.

Pe la ora 9 eram toti trei si le-am spus ca ar fi bine sa anulam fiecare programul pe ziua aia pentru ca urmeaza ceva important. Am baut impreuna o cafeluta,eu am facut din nou un dus,am verificat bagajul si pe la ora 12 am ajuns din nou la maternitate,atunci cand aveam deja contractii la 4 minute. Dupa ce m-a consultat dl doctor mi-a zis ca trebuie sa raman acolo,ca vom incerca DIN NOU sa o mai tinem macar 2 saptamani in burtica,adica din nou perfuzii…
Imi venea sa plang cand mi-a zis asta,i-a spus sotului ca nu o sa nasc in ziua aia, joi 30 iunie 2016,si ca poate pleca si o sa il tin la curent cu ce se intampla. Am ajuns intr-un salon la etajul la care erau salile de nastere,spre deosebire de data trecuta cand am fost la un alt etaj si mi s-a pus perfuzia care trebuia sa imi opreasca contractiile.

Dupa aproximativ 2 ore contractiile mele erau tot mai puternice,adica perfuzia nu isi facea efectul. Stiam ca o sa nasc asa ca am stat foarte calma, m-am concentrat pe respiratie si pe ce urma sa se intample, nu ma gandeam la altceva decat la faptul ca urmeaza sa vina Iris si ca eu trebuie sa fac maxim posibil ca venirea ei sa fie cat mai ok,desi eram constienta ca nu e cazul sa visez ca mi se vor respecta anumite cereri.
Am ramas acolo sub supravegherea medicului de garda,o dna dr care era foarte ok si care il tinea la curent cu starea mea pe medicul care mi-a supravegheat sarcina. In jurul orei 22 a venit la mine si m-a consultat, mi-a zis ca urmeaza sa intre intr-o operatie dar eu sa stau linistita ca starea mea nu se va schimba deoarece nu am dilatatie decat foarte mica si am membranele intacte. Am ascultat frumos dar eu stiam ce simt si ca nu e asa.

La 23:05 am simtit ca parca mi s-a spart un balon in burta si apoi am avut grija sa anunt o dna asistenta ca membranele mele nu mai sunt chiar asa intacte. M-a ajutat foarte mult cursul tau si toate informatiile pe care am avut grija sa le accesez, astfel ca stiam exact fiecare etapa care urma.
Au inceput contractii foarte puternice, m-a consultat un medic rezident deoarece dna dr era in operatie,care a constatat ca am dilatatie mica,voi naste dar probabil va dura pana dimineata. L-a anuntat oricum pe medicul meu care a zis sa fie chemat de acasa cand ajung la dilatatie 6-7 cm.
Spre surpriza lor asta se intampla aproximativ 40 de minute mai tarziu.

Contractiile erau foarte puternice si dese si eu simteam cum minunea mea lupta sa iasa,asa ca nu am facut decat sa ma concentrez si sa o ajut. A ajuns si medicul meu dupa 00:30 iar la 1:25 a venit pe lume Iris Maria.
Chiar daca am „primit” o epiziotomie si cordonul a fost taiat imediat dupa ce a iesit, si desi am tinut-o in brate imediat dupa nastere doar vreo 10 minute,pot spune ca a fost o experienta frumoasa. Personalul de acolo s-a purtat foarte frumos,nasterea s-a petrecut in ritmul meu fara sa se intervina cu ceva ,iar eu sunt cea mai fericita ca am putut sa fac asta pentru copilul meu.

Au fost dureri puternice,au fost momente in care mi-era greu ca ma aflu acolo singura,doar cu personalul medical,si ca nu sunt cu sotul meu si in mai multa liniste,dar a fost si cea mai intensa si frumoasa experienta.
Iris Maria a fost alaptata exclusiv pana la 6 luni si acum,la 7l1s,pot spune ca nu am petrecut mai mult de 8 ore despartite una de cealalta si ca au fost cele mai frumoase 7 luni pentru noi. Suntem niste parinti foarte fericiti! Iti multumim pentru tot! Am atasat si niste poze,cu noi 2 inainte de nasterea Irisucai cu o saptamana, din prima zi de viata a Irisucai si de la cel mai frumos Craciun de pana acum. :)”

Gianina

Comments
  • Luiza
    Răspunde

    Bună! La ce maternitate ai nascut?

Lasa un Comentariu

858 views

Start typing and press Enter to search