Mitul nr.1: Risc de infectie pentru mama?!? – Fals – 8 Mituri ale nasterii in apa

S-a facut un studiu intre anii 1989-1994 cu un numar de 602 de mamici, in care s-a constatat ca:

  1. Nasterile in apa sunt la fel de sigure ca si nasterile pe uscat.

  2. Naterea in apa se deruleaza mult mai rapid si mai usor pentru mama

  3. Nasterea in apa este mai confortabila si facila pentru mamici chiar la primul copil

  4. Nasterea in apa mentine perineul intact, fara fisuri sau rupturi

  5. Nasterea in apa reduce considerabil nevoia analgeziilor sau anesteziillor

Studii amanuntite aspura apei si aspura posibilei contaminari ale mamei sau ale bebelusului in apa, au documentat ca nu au existat diferente majore intre grupul de mame si bebelusi care au nascut sub apa si cele care au nascut pe uscat. (Rawal et al.1994). Deci este absurd sa se interzica unei mame sa-si petreaca travaliul in apa chiar si dupa ruperea membranelor. Nu exista motiv nici macar de ingrijorare pentru acest mit atat de adanc inradacinat in mintile unor cadre medicale.

In toate studiile efectuate de-a lungul celor aproape 40-45 de ani de cand se studiaza acest fenomen al nasterii subacvatice, nu s-a gasit nicio legatura intre aceasta afirmatie nefondata cum ca ar exista un oarecare risc de infectie, si realitatea practica. Nu a existat nici macar vreo diferenta notabila intre nasterea acelor femei cu membrane intacte si a celor cu membrane rupte/fisurate (Ericksson et al.1996; Garland and Jones 1997).

Mai exista un studiu efectuat de catre Dr Siegel in 1960 in care s-a demonstrat ca vaginul nu este un burete care absoarbe toate bacteriile, acesta nu absoarbe nici macar apa din bazin. Atunci cand femeia se afla in travaliu, nimic nu urca si intra, ci totul coboara si se expulzeaza. Iar daca bazinul de nastere este tinut curat, iar instrumentarul care ar intra in contact cu mama la fel, atunci nu exista risc nici pentru mama si nici pentru copil.

Multe femei spun ca apa le conecteaza mai intens la bebelus si la miscarile acestuia in timpul nasterii. Ele simt cum fatul se deplaseaza si se misca prin canalul vaginal spre iesire si isi pot observa cu acuratete corpul minunat. Astfel mama isi poate asuma propria nastere, va fi stapana pe situatie fara ca cineva din afara sa trebuiasca sa-i spuna ce si cum sa faca, iar moasa sau obstetricianul devin doar observatori, care in orice moment de urgenta pot interveni cu usurinta.

Apa ajuta si la o expulzie lenta, in ritmul propriului corp si al bebelusului, tocmai pentru a sustine si ajuta perineul sa se deschida si sa devina maleabil si foarte flexibil, astfel incat fisurile devin tot mai rare (Garland 2000)

Sunt unele cadre medicale care iti impun sa iesi din apa inainte de expulzia bebelusului sau la expulzia placentei. Cei mai multi care fac acest lucru nu au experienta necesara nasterii subacvatice sau poate sunt prea comozi sa asiste o nastere efectiv in apa. Expulzia in apa nu are contraindicatii, atata timp cat nasterea se desfasoara lin dar progresiv si atata timp cat cordul fatului se afla in parametrii de siguranta. Deci nasterea in apa presupune si expulzia in apa a copilasului. Acest aspect este foarte important si trebuie discutat cu cei care va promit o nastere in apa, insa la expulzie va scot “pe uscat”.

Lasa un Comentariu

591 views

Start typing and press Enter to search