Iti este frica de nastere?

Te-ai intrebat cu siguranta la un moment dat, cine mai naste natural in ziua de astazi? De ce atata chin si agonie pentru ceva ce se poate rezolva “elegant” printr-o operatie “la moda”, ceva care dureaza 20 de minute? Doar cateva minute, in care mama nu simte nimic, iar fatul este scos din uter, fara multa bataie de cap, dupa cum credem inca in mod eronat cei mai multi..

Oare sa fie chiar asa? Oare copilasul trebuie sa iasa prin burta mamei, printr-o operatie majora si nu printr-un loc sacru, special creat de Dumnezeu, prin care toate mamiferele se reproduc de aproximativ 75 de milioane de ani, fara probleme? Daca ar fi fost problematica nasterea naturala, ne-am fi stins de mult ca si specie. Acest lucru m-a framanatat in momentul in care am inceput sa citesc despre nastere, gravida fiind. Acum 6 ani, aveam o imagine, sau mai bine spus o parere, foarte superficiala despre nastere: vroiam sa fiu la moda si sa ma operez, pentru ca durerea nu era de mine. Aveam o fobie de ace, de spital, de nastere si de durere in general. Nasterea naturala nici nu intra in calcul, era primitiva si atat.

Si, tot citind despre nastere, despre ce se petrece cu corpul mamei si, mai ales, de ceea ce simte bebelusul la nastere, mi-am dat seama de frica ce-mi paraliza mintea si ma facea sa vad “scaparea” de sarcina printr-o cezariana. Acela a fost momentul in care totul s-a schimbat. Am recunoscut frica din mine si brusc mi s-a schimbat perspectiva. Am inteles cum frica de durere mi s-a imprimat atat de adanc in subconstient incat mi-a influentat profund toata viata si cum aceste mesaje de nesiguranta m-au facut sa aleg varianta logica, usoara, cea a pasarii responsabilitatii nasterii mele, unui chirurg care sa “nasca” el copilul meu. Asa facem de fapt cele mai multe dintre noi, pe buna dreptate, pentru ca nimeni nu ne-a aratat sau povestit ceva frumos despre acest miraculos proces de venire pe aceasta lume, care este nasterea naturala.

Norocul meu a fost ca bebelusii mei m-au purtat spre lecturile si cursurile care mi-au schimbat gandirea si viata. Le multumesc ca m-au facut sa devin alt Om, un Om mai constient, mai responsabil de alegerile mele, un Om mai informat si mai sigur de ceea ce imi doresc in viata, cat si pentru ghidarea lor ulterioara. In fiecare dintre noi exista o voce, acea voce interioara care ne ghideaza si cateodata ne vorbeste si ne spune ce avem de facut, ce sa alegem. I se spune si intuitie. Iar noi, ca si femei, stim doar ca avem o intuitie barometru exceptionala. Hai sa invatam s-o folosim si sa ii dam ascultare. Merita!

 Ne vom redescoperi si vom renaste, cu siguranta.

DE CE NU MAI NASTEM NATURAL?

Stiai ca in Romania, si nu numai aici, se „naste“ la ora actuala intr-un procentaj covarsitor de 75% prin operatie de cezariana electiva? Sunt cifre grele, care arata de fapt, asa cum spunea si Dr. Michel Odent, cat de tare ne-am indepartat de firescul lucrurilor si cat de mare este frica de nastere. In cartea sa “Cezariana”, documentata cu zeci de studii, Odent ne ilustreaza ca avem deja de-a face cu un asa numit sindrom al copilului nascut prin cezariana, cu probleme foarte specifice aparute dupa operatiile nenecesare, facute din comoditate sau frica. Acest procentaj ar trebui sa fie un semnal de alarma, ceea ce si este… deoarece copiii nostri se resimt in urma alegerilor noastre neinspirate.

Ce putem face acum? Sa constientizam ca nu cezariana este solutia la frica de nasterea naturala, indusa din frageda copilarie. Putem sa ne iubim copilasii si mai mult, ca sa vindecam acele traume ale nasterii, ceea ce urmarim sa facem oricum, pentru ca doar sunt copiii nostri, nu? Dar perspectiva aceasta ne da o mai mare intelegere a naturii lor, a problemelor emotionale si afectiunilor fizice cu care se confrunta in urma nasterii prin cezariana electiva.

De ce nu mai stim sa nastem natural? De frica! Din obisnuinta, din tv si media, din fals mediatizata viata a “vedetelor”. Din cauza colegelor de birou, a prietenelor noastre care ne impartasesc povesti horror despre nasteri terifiante. Din comoditate si, de cele mai multe ori, pentru ca lasam nasterea in mainile altcuiva, care consideram ca se pricepe mai bine. Adevarat si fals in acelasi timp. Nasterea este a corpului meu si nu a unui spital, nu a unui doctor sau a unei moase. Nasterea este experienta cea mai transformatoare a mea ca si mama. In plus, copilul are dreptul sa-si aleaga ziua de nastere, asa cum fiecare dintre noi si-a ales-o deja pe a lui. Cand dispare frica aceea agonizanta a nasterii, apare intelegerea ca fiziologia nasterii functioneaza precum digestia. Functioneaza oricum, nu trebuie sa te gandesti la ea, ca ea sa se petreaca. Ea pur si simplu are loc. Nasterea, atata timp cat nu este bruiata, se petrece in cel mai frumos mod posibil, atat pentru mama cat si pentru copilas. Pana acum, n-a ramas niciun copil in burtica mamei.

Da, frica dispare atunci cand mintea intelege ca nasterea nu este o experienta inspaimantatoare, ci este ceva firesc, ce poate fi trait cu intensitatea unei experiente care te va transforma in primul rand pe tine, ca si femeie. Aceasta transformare este necesara, pentru a putea activa, din strafundurile fiintei tale, arhetipul mamei, cel al protectoarei vietii, cel al iubirii neconditionate pe care o vei simti fata de bebelusul tau, care va avea nevoie de tine ca de aer, cel putin in primii 2-3 ani de viata. Pregateste-te emotional pentru nasterea copilului tau si ofera-i un BUN VENIT asa cum se cuvine, cu multa iubire, consideratie si respect. Pentru ca nasterea este sacra, magica si miraculoasa si este un cumul de prime impresii minunate asupra acestei lumi pentru bebelusul tau. Ofera-i pacea, relaxarea si dragostea pe care o merita orice inceput frumos. Protejeaza miracolul vietii.

Lasa un Comentariu

5.948 views

Start typing and press Enter to search