Elena, Brasov

„Si ca sa imi intre bine acest mesaj in cap, nu intamplator am citit zilele acestea multe povesti similare cu ale Elenei in cartea lui Ina May Gaskin, “Ina May’s Guide to Childbirth”. Si tot in aceasta carte am citit povesti cu travalii care decurg greu, lent, cu dureri mari pentru ca mama are un blocaj emotional, o frica, o indoiala, o grija …. si datorita caruia nu se poate relaxa astfel incat corpul ei se dilata greu. Dar de fiecare data dupa ce moasa o ajuta pe mama sa isi constientizeze blocajul si sa il depaseasca, travaliul accelera si bebe era nascut la scurt timp. Exista o legatura clara intre minte si corp iar acest lucru se poate observa foarte usor la nasterile naturale. Gandurile noastre, constiente sau nu, influenteaza in mod pozitiv sau negativ procesele fiziologice care au loc in timpul travaliului in corpul nostru. Asa ca hai sa intampinam nasterea cu bucurie si calm si nu cu frica!

In sarcina am citit cartea Hypnobirthing, am mai si exersat dar nu am reusit sa ating acea stare de relaxare profunda ca eram distrasa de diverse ganduri. In schimb mi-a intrat altceva in minte, ca nasterea e un proces natural pe care trebuie sa il intampin cu calm si bucurie, e calea spre a-mi cunoaste copilul. Initial eram foarte speriata de nastere pentru ca am trecut printr-o nastere foarte dureroasa si traumatizanta inainte, pentru ca fetita mea s-a nascut fara viata si mi-a fost indusa nasterea cu oxitocina, 7 ore nu am avut pauze intre contractii.

Sa revin la nasterea baietelului meu. Dupa ultima ecografie s-a constatat ca bebelusul este mai mare decat media si mi-a fost recomandat sa mi se induca nasterea pe data de 2 aprilie, daca nu vine singur pana atunci.

Si eu imi doream foarte tare sa vina singur si cred ca si el isi dorea, asa ca, pe data de 1 aprilie, la 6 dimineata m-a trezit o contractie! Apoi inca una, si iar una … La 7 dimineata erau din 6 in 6 minute contractiile asa ca mi-am anuntat doctorul si am inceput sa ma pregatesc. Mi-am revizuit bagajul de spital si umblam haotic prin casa fara sa stiu ce sa mai fac.

La 9 dimineata eram la maternitate (am nascut la o maternitate de stat) si aveam dilatatie 4. Intrasem in maternitate plina de energie pozitiva si cu gandul “cand voi iesi pe usa maternitatii voi fi MAMA” . Apoi pana m-am schimbat in camasa de noapte si am urcat in sala de nasteri aveam deja dilatatie 6-7 si dureri foarte suportabile, de fapt simteam mai mult o presiune in spate.

Am avut mare noroc de moasa care m-a intampinat cu voie buna, m-a incurajat ca o mama, mi-a spus numai cuvinte frumoase, mi-a spus ca totul va fi bine, ca azi e ziua cea frumoasa in care imi voi cunoaste copilasul si mi-a ridicat si mai mult moralul. Pe la 11 au inceput contractiile dese, din minut in minut si foarte intense. Atunci am inceput sa respir mai profund si imi repetam in gand “nu imi vine sa cred ca voi fi mama in sfarsit”, entuziasmul meu era mult peste durerea pe care o simteam fizic. Din fericire nu a durat mult si la 12:40 am nascut un baietel minunat de 4350 g, dupa o expulzie din 2 impingeri! Si doctorul mi-a inspirat incredere, totul a decurs perfect, o nastere fara anestezie si un copilas frumos!”

Lasa un Comentariu

786 views

Start typing and press Enter to search