Ecografia in timpul sarcinii

Ceea ce nu iţi spune nimeni despre ecografia prenatala!

SARCINA – CEL MAI FIRESC PROCES DE CREATIE

Sarcina ar trebui să fie cel mai natural lucru pe acest pământ! Din păcate femeile gravide sunt însă tratate ca şi cum ar suferi de vreo boală, dovada pentru această constatare tristă fiind mulţimea de controale care se fac într-o sarcină. Consultaţii cât mai multe impuse de doctori, sau frica de tot felul de poveşti de groază auzite de prin gura lumii le determină pe gravide să nu mai aibă deloc încredere în propriul corp, care funcţionează perfect pentru a concepe, creşte şi naşte un copilaş. În ziua de astăzi tot despre ceea ce ţi se vorbeşte la o consultaţie, sunt riscurile, problemele şi complicaţiile care pot apărea. Pleci efectiv îngrozit de la un consult de rutină. Cum să mai ai încredere în propriul tău corp, care ştie exact ce trebuie să facă, dacă tu devi una cu teroarea din jurul tău şi aştepţi în mod greşit salvarea din partea unui medic, care de fapt te influenţează să gândeşti astfel?

Vedem cum naşterea şi sarcina s-au mutat de-a lungul timpului din casele oamenilor în spitale. Această mutare este urmarea medicalizării sarcinii şi naşterii, care de fapt ar trebui să fie cel mai firesc şi frumos lucru în viaţa unei familii. Asistăm la o adevarată constrângere a naturii umane, de a se încadra în nişte norme generale şi de a se supune unor proceduri abuzive, doar ca să funcţioneze sistemul ca pe bandă.

Azi, dacă afli cumva din greşeală că echograful este o metodă cu repercursiuni asupra sarcinii, eşti considerat un om cam ciudat, ignorant şi iresponsabil de către cei care nu au aflat încă de ultimele studii efectuate în toată lumea.

Adevărul este că nu prea iţi spune nimeni de astfel de riscuri – pentru că afacerea este înfloritoare, iar medicii n-ar avea niciun interes, sau poate nu le-a spus nimeni la facultate despre aşa ceva, iar metoda este atât de înrădăcinată, încât nimeni nu se mai întreabă dacă ultrasunetele sunt nocive sau nu pentru sarcină.

CINE ARE URECHI… SA TRAGA SINGUR CONCLUZIILE!

Mi-am permis să scriu despre acest subiect, nu pentru că aş avea studii în domeniu, ci pentru că îmi doresc tot ce este mai bun pentru bebeluşul meu, iar acest lucru nu mă va opri să culeg toate informaţiile posibile despre această metodă atât de controversată cum este echografia cu ultrasunete.

Nu vreau să impun niciun curent de opinie, dar sunt de părere că noi toţi avem dreptul la o informare corectă şi subliniez această noţiune de “corect”, pentru că în ziua de azi Adevărul este ascuns chiar în faţa noastră, dar după multe preconcepţii, dogme şi manipulări de tot felul. Aşa că faceţi cum doriţi cu aceste informaţii, iar dacă ceva din voi reverberează la aceste cuvinte, înseamnă că sunteţi deschişi şi Sufletul Dvs vă va ghida spre atitudinea cea mai bună privind deciziile pe care le veţi lua în viitor.

Acest articol nu doreşte să creeze panică în rândul celor ce au apelat până acum la aceste servicii, nu este un articol scris de o minte bolnavă sau care are ceva împotriva tehnicii moderne, ci este un mod de vă opri din drumul la doctor pentru echografe programate la o lună distanţă şi a vă întreba: ce simţiţi când aflaţi de astfel de noutăţi?

ECHOGRAFUL – MOFT SAU NECESITATE?

Vorbim acum de o adevărată “modă” a echografelor în timpul sarcinii, 3D, 4D, chiar şi de 2 ori pe lună!! Şedinţele de echografie durează astăzi între o jumătate de oră şi o oră şi jumătate, iar frecvenţa de iradiere este de 3-10 Megahertz.

Cele mai periculoase echografe, ca şi frecvenţă, sunt cele care trebuie să genereze imagini 3D şi 4D, pentru că frecvenţa ultrasunetelor este mult mai înaltă decât la aparatele clasice. Aşa că “moftul” nostru de a avea poze cu bebe din burtă este cam riscant, dar afacerea aparaturii de radiologie prin echografie este un mare business la ora actuală. O continuă creştere de 20% anual, nu este deloc o cifră neglijabilă.

CE FACE DE FAPT UN ECHOGRAF?

Îţi confirmă sexul copilului, vârsta gestaţională, mărimea şi creşterea fetală şi prezentarea poziţiei fătului. Deşi “Asociaţia Medicală Americană” nu a aprobat niciodată folosirea aparatului de echografie pentru scopurile enumerate mai sus, practica medicală confirmă exact contrariul.

În afara aflării sexului (metoda nici aceea 100% sigură), toate celelalte cazuri se pot afla foarte bine şi prin alte metode alternative, cum ar fi: un fetoscop sau stethoscop care poate detecta bătăile inimii fără a pune în pericol sănătatea şi dezvoltarea normală a fătului.

Un studiu efectuat în Suedia în 1986, (cu mai mult de 83 de articole scrise pe temă) a dovedit totodată că măsurarea manuală a dimensiunii uterului efectuată de către o moaşă este o variantă la fel de veridică şi o înlocuieşte pe cea periculoasă, a echografiei, în care se măsoară în şedinţe succesive creşterea circumferinţei capului fătului – în vederea diagnosticării unor posibile malformaţii.

Următorul mit al supremaţiei acestui aparat este diagnosticarea sexului la făt, fapt pentru care multe mămici se duc să-şi pozeze copilaşul, fără a fi puse în gardă cât de mult rău îi pricinuiesc copilului astfel, prin aceste mici, să le spunem acum “mofturi”. Şi, de ar fi măcar sigure….cu toţii am auzit de tot felul de surprize de genul: o să avem o fetiţă….care s-a dovedit a fi un băiat, la naştere.

Deci, efectuarea unei şedinte de ultrasunete nu este o chestiune esenţială pentru a avea o sarcina sănătoasă, deşi medicii vor afirma întotdeuna contrariul, nemaifiind obişnuiţi şi învăţaţi să folosească efectiv metodele tradiţionale pentru diagnosticare.

Rolul de însoţitor în timpul sarcinii şi la naştere îl aveau pe vremuri moaşele, până când naşterea s-a “mutat” efectiv la spital şi în mâinile obstetricienilor, care ar trebui să se ocupe şi acum doar de sarcinile considerate “cu risc” şi care necesită operaţii de cezariană.

ZGOMOTUL UNUI METROU INTRÂND ÎN STAŢIE!!!

Echograful aparţine categoriei de intervenţie abuzivă în viaţa uterină a fătului, ca şi amniocenteza sau echografia vaginală. Echograful nu este altceva decât un sunet de frecvenţă înaltă (între 3-10 Megahertz), un sunet extraordinar de puternic, (imaginaţi-vă zgomotul unui metrou intrând într-o staţie) sunet care pătrunde cu mare uşurinţă în interiorul sacului amniotic, propagat tocmai de acest lichid care înconjoară copilaşul.

Acest sunet poate afecta dezvoltarea sistemului auditiv cât şi dezvoltarea generală a celulelor şi este perceput de făt ca ceva foarte deranjant şi asurzitor, care poate provoca realmente atacuri de panică, care vor influenţa în mod negativ evoluţia sa.

Sunt convinsă că în timpul sarcinii aţi putut observa că fătul tresare la zgomote mari, sau începe să se agite dacă de exemplu ascultaţi muzică heavy-metal, vă certaţi cu cineva sau sunteţi nervoasă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul echografiei, atunci când fătul este evident deranjat în habitatul lui de zgomotul auzit doar de către el, mutându-se până în “colţul celălalt” al uterului, sau întorcând spatele acelei surse de bruiaj major.

ECHOGRAFIA – DOAR 20% VERIDICĂ

De obicei echograful se foloseşte la “diagnosticarea” anomaliilor sau malformaţiilor fătului, după cum afirmă specialiştii, procedură recunoscută chiar de aceşti specialişti ca nefiind decât 20% veridică, adică doar 20% sigură.

Se cunosc cazuri, efectiv traumatizante, în care mamei i s-a spus că fătul ar avea malformaţii, ea urmând să aleagă dacă avortează la 22 de săptămâni. Gândiţi-vă prin ce stare de frică terifiantă şi totodată de culpabilitate îngrozitoare poate trece o mamă, ca să ia o astfel de hotărâre.

În unele cazuri fericite, mămicile în cauză au ales totuşi să păstreze copilaşul pe propriul risc, (cum ar spune doctorul, ca să nu-şi păteze reputaţia naşterilor reuşite din portofoliu) iar după următoarele aproximativ 5 luni de aşteptare lungă şi grea, au născut un copil sănătos, fără urmă de vreo problemă.

Şi atunci mă întreb: merită oare să trăieşti 5 luni întregi de coşmar, din cauza unui aparat şi a unor calcule matematice dovedite ulterior a fii eronate?

Tot acelaşi aparat calculează şi termenul naşterii copilului, după care se iau doctorii.
Ţinând cont că nicio femeie (s-a dovedit ştiinţific) nu are ovulaţia la fix 28 de zile (unele o au la 21, altele la 25 şi multe la 30 de zile, indiferent de regularitatea ciclului menstrual), data presupusă a naşterii poate fi destul de relativă: adică cu marjă de 7-14 zile eroare!!

Nenorocirea este că doctorii programează efectiv naşterile după acest calcul, fără a ţine cont că de cele mai multe ori fătul nu este în întârziere, iar naşterea ar trebui să aibă loc atunci când se hotărăşte bebeluşul să-şi facă apariţia.

Iar dacă copilaşul nu vine la timp!??….adica cele 40-43 de saptamani de gestatie – după părerea aparatului – se intervine imediat cu chimie, adică hormoni artificiali care provoacă naşterea, sau în cel mai grav caz, cu cezariană atât de uzuală şi folosită în mod abuziv mai ales la noi în ţară, fără motive medicale întemeiate.

“PĂSTRĂM COPILUL SAU AVORTĂM”? Ce întrebare…

Ca şi mamă ai exact două opţiuni extreme în cazul în care te vei baza pe un aparat: păstrezi copilul, sau îl avortezi prin luna a cincea sau a şasea?

Cine suntem noi, să luăm astfel de hotărâri cu viaţa noastră sau cu cea a copilului nostru? Ce facem noi din momentul concepţiei ca să contribuim în vreun fel la crearea şi dezvoltarea acestei vieţi în interiorul nostru? Absolut nimic! Doar observăm cum creşte, cum se dezvoltă şi cum totul are un curs natural şi firesc.

Oameni s-au născut de când lumea şi pământul. De ce dintr-o dată avem impresia că putem interveni în această minune, care se creează în pântecul nostru, minune atât de perfectă şi neîntinată?

Rezultatele acestui aparat de măsură sunt pur interpretative, ducând de fapt la o nesiguranţă psihică accentuată pentru viitoarea mămică, care se bazează exclusiv pe ceva tehnic, în loc să acţioneze după ce şi cum simte în interiorul ei.
Deci, înainte de a face un echograf, informează-te conştiincios şi profund despre riscurile la care te supui ca mamă şi riscurile la care îl supui pe bebeluşul tău.

Ia o decizie în funcţie de cum gândeşti şi de cum simţi în această privinţă, alegând lucrul cel mai bun pentru sănătatea şi integritatea fătului, chiar dacă această decizie nu este aceeaţi cu cea a doctorului tău.

Este corpul şi copilul tău pe care îl protejezi, ca şi mamă! Şi nu uita că nu te poate forţa nimeni să faci ceea ce nu vrei, indiferent de considerente.

ISTORIA CONTROVERSATĂ A ECHOGRAFIEI

Iulie 1955. Un obstetrician din Scoţia, pe nume Ian Donald,
a împrumutat! un aparat industrial de ultrasunete, folosit la detectarea defectelor în metale, şi l-a încercat pe nişte tumori extrase unor pacienţi de-ai lui. Pe aceste tumori a plasat o bucată de carne de vită prin care să treacă ultrasunetul, pentru a studia ce fel de sunet generează aparatul pe diferitele tumori extirpate. Văzând că metoda inovativă dă rezultate prin diferenţierea sunetelor la tumorile maligne sau benigne acest prim experiment a fost considerat o reuşită în domeniul medical. Doctorul Ian Donald a continuat să folosească aparatul industrial de echografie, de data aceasta direct pe pacienţii lui cu tumori. Observând ce imagine concludentă şi foarte bine conturată redă această metodă, s-a gândit să folosească aparatul de ultrasunete şi pe gravide.

Multe articole au umplut presa cu această descoperire “senzaţională”, şi astfel utilizarea acestui dispozitiv de detectarea metalelor a fost acceptată tacit iar aparatul a fost folosit din acel moment în lumea medicală.

Şi, după cum ştiţi, că istoria se repetă, aparatul industrial cu ultrasunete a ajuns de pe şantier în spital, ca şi în cazul razelorX, care a avut cam aceeaşi traiectorie.

RAZE X VERSUS ECHOGRAFIE CU ULTRASUNETE

Până în 1935 RazeleX erau folosite ca şi rutină în cazul gravidelor (pentru atestarea sarcinii, măsurarea şi diagnosticarea fătului, determinarea sexului etc – cam aceleaşi funcţii ca şi cele ale echografiei actuale),şi era utilizat la fel de des ca şi în cazul fracturilor, fără a chestiona periculozitatea iminentă a folosirii unor astfel de tehnologii.

După cum ştiţi, RazeleX au fost folosite mai bine de 50 de ani pe femei gravide, asigurându-le de siguranţa folosirii acestei metode. În acelaşi manual de medicină unde se afirmă că RazeleX sunt sigure pentru gravide şi nu provoacă nici un fel de contraindicaţii, apărea 2 ani mai târziu că ele provoacă cancer la vârste foarte fragede la copii iradiaţi în timpul sarcinii.

Doar după ce Razele X au fost înlocuite cu echografia cu ultrasunete, au apărut studii ample care atestau faptul că RazeleX cauzează de fapt cancer!!!

Urmare a acestei noi mari găselnţite: echografia! bineînţeles că firme ca Toshiba au început să fabrice aparate cu ultrasunete, de această dată – pentru uz medical şi nu industrial ca până atunci – afacerea fiind înfloritoare şi promiţătoare de câştiguri fabuloase, mai ales acum când RazeleX au fost declarate oficial ca şi cancerigene. Oare să se întâmple acelaşi lucru şi în cazul echografiei? Câţi ani trebuie să mai treacă, sau oare ce alt aparat trebuie să-l înlocuiască pe acesta, ca să aflăm Adevărul?

STUDII ŞTIINŢIFICE CONFIRMĂ PERICOLUL ECHOGRAFIEI FETALE

Ştiind cât m-am informat despre acest subiect, cât am căutat în cărţi străine şi pe internet, şi cât de greu găseşti Adevărul într-o lume dominată de puterea banului, m-am decis să scriu tot ce ştiu şi ce am aflat din toate aceste surse, pentru a vă scuti pe voi, cei dornici să se informeze corect, de zeci de ore de lectură. Nu sunt născoceli, pentru că, în primul rând, nu m-aş fi entuziasmat de orice informaţie, fără să o verific înainte de cel puţin două ori.
Sunt sute de studii făcute de către cercetători din toată lumea. Rezultatele acestor studii nu ajung foarte departe, pentru că nimeni nu are un interes direct, adică financiar, ca să fie cunoscute de către publicul larg, pentru că acest lucru ar afecta economia.

Ideea greşită că, cu ajutorul unui echograf vei putea ştii dacă bebele din burtica ta este ok să nu, este total eronată. Acest fapt a fost dovedit de studiul făcut de către 2 cercetatori elveţieni, publicat în 1993 în ”The British Medical Journal”, care afirmau că în cele din urmă echograful nu ajută la scăderea numărului de bebeluşi cu probleme şi nu scade nici rata de mortalitate la nounăscuţi.

Dr. Richard Berkowitz din spitalul “Mount Sinai” din New York, a studiat şi el aceeaşi prezumţie şi a ajuns la concluzia că nu a fost nicio diferenţă de numere de cazuri de moarte intrauterină sau natală descoperite prin echografie în timpul sarcinii.

În anii 1970 echograful se utiliza pentru un timp foarte scurt şi de maxim 2 ori într-o sarcină. La un moment dat în Anglia şi America instituţiile medicale au permis femeilor gravide să utilizeze această metodă, fără a efectua însă studii privind siguranţa acestei metode pentru femei şi bebeluşi. Ca urmare autorităţile şi publicul larg, adică noi cei mulţi, au luat “de bună” folosirea acestei noi aparaturi devenite peste noapte medicală, şi am presupus că este o metodă sigură, atâta timp cât se folosea în spitale pe pacienţi.

Aceleaşi păreri au fost susţinute şi de două femei care au luptat pentru informarea tuturor cetăţenilor asupra acestui aspect: ziarista americană Lynne Mc Taggart, a cărei carte se numeşte: ”Ceea ce doctorii nu vă spun”, şi Beverly Beech care numea echograful: ”cel mai mare experiment necontrolat al istoriei”.

Concluzie: dacă sunteţi sănătoasă nu există un motiv serios să vă tracasaţi sarcina cu echografe inutile, mai ales în primele 15 săptămâni de sarcină, când se dezvoltă tot sistemul nervos şi organele principale ale bebeluşului.

ECHOGRAFUL – UTILIZARE LIMITATĂ PROPUSĂ DE “WHO”

S-au făcut într-adevăr şi niste demersuri oficiale de către Organizatia Mondiala A Sanatatii “The World Health Oganization” (WHO), care în ţări ca Danemarca, Suedia şi Anglia, au îndemnat guvernele să restricţioneze utilizarea aparatelor de echografie la gravide, pentru că există contraindicaţii serioase, iar până acestea nu se studiază mai amănunţit pe parcursul a câţiva ani, să nu mai fie acces nelimitat la aceste proceduri la consultaţiile de rutină.

În acelaşi timp această organizaţie îndrumă lumea medicală să informeze amănunţit populaţia asupra acestor procedee considerate periculoase, astfel încât omul să-şi asume responsabilitatea alegerii unui tratament sau altul.

Din păcate acest lucru nu a avut un ecou prea mare, iar în final lumea tehnicii a câştigat supremaţia, abuzând de neştiinţa oamenilor dezinformaţi. Nimeni nu şi-a mai pus problema dacă acest aparat este nociv sau cauzează efecte adverse severe în cele din urmă sau nu.

EFECTELE NOCIVE ALE ULTRASUNETELOR

Acum să menţionăm şi efectele nocive ale echografului făcut în timpul sarcinii asupra bebeluşilor:

  • Ultrasunetele folosite la echografie duc la o modificare a ADN-ului şi o distrugere a celulelor sănătoase în corpul fătului. Acest amplu studiu a fost făcut de o cunoscută radioloagă Doreen Liebeskind de la “Albert Einstein College of Medicine” din New York. Pentru a vă convinge căutaţi pe internet acest studiu şi veţi afla toate amănuntele, despre care există şi un film documentar. Acest fapt cutremurător a fost confirmat ulterior şi de Doris Haire, preşedinta fundaţiei americane ”Maternal and Child Health”, cât şi de cercetătorul Robert Bases, care a publicat mai mult de 700 de studii începând cu 1950. Iar testele Dr. Doreen Liebeskind au fost verificate şi confirmate de încă 4 laboratoare independente din America;
  • Mielina, care acoperă nervii, este deteriorată, iar acest fapt atestă că sistemul nervos este foarte vulnerabil la interacţiunea cu ultrasunetele echografiei. Acest studiu a fost efectuat în 1987 de către Dr. Ellisman;
  • Dezvoltarea locomotorie înceată şi capacitate de concentrare scăzută, capacitate scăzută de învăţare (P.U Devi, R. Suresh, M.P. Hande 1995);
  • În 1999 Brennan şi colegii săi au mai efectuat un studiu, în care au dovedit că diviziunea celulelor este încetinită iar celulele intestinului subţire se autodistrug din cauza ultrasunetelor în timpul sarcinii;
  • Cercetătorul Mole aduce dovezi că ultrasunetele provoacă o deteriorare ireversibilă a neuronilor, ceea ce poate fi foarte periculos mai ales în primul trimestru de sarcină, afectând dezvoltarea neurologică a creierului. Scăderea inteligenţei, capacitate scăzută de concentrare, schimbări bruşte de comportament, funcţionarea defectuoasă a ficatului, care duce la scăderea şi limitarea funcţiei sale de dezintoxicare a organismului, şi forme de cancer şi boli autoimune la vârste fragede;
  • Greutate foarte mică la naştere a nounăscutului (Newnham, J.P. Ewans, S.F. Michael, C.A. Stanley, F.J. Landau 1993, Geerts 1996) – studiu făcut pe 1400 femei din westul Australiei;
  • Contracţii timpurii şi naşteri premature (Lorenz 1990, Saari-Kempainen 1990);
  • Legastenie (dificultate în învăţarea citirii) la copii (Stark 1984) şi dezvoltarea târzie a vorbirii (Campbell, J.D.Elford, Brant 1993) – din cauza condiţiilor suboptimale ale dezvoltării creierului cauzate de intervenţia cu ultrasunete în timpul dezvoltării în uter;
  • Din cauza afectării celulelor creierului s-au constatat multiple cazuri de stângăcie mai ales la băieţi (Salvesen 193, Kiefer 1998, Salvesen 1999). Acest lucru s-a constatat mai ales la băieţi, pentru că la fete creierul se dezvoltă mai de timpuriu;
  • Ovulaţie înainte de vreme la mămicile care încă alăptează (Testart 1982);
  • La ţesuturile biologice vii, ultrasunetul de intensitate mică constituie factor de excitare, iar cele de intensitate mare sunt de-a dreptul nocive. Prin ultrasunetele emise de echograf ţesuturile celulare aflate în plină dezvoltare şi lichidul amnotic se supraîncălzesc iar acesta din urmă formează nişte bule de gaze, ca şi cum ar fierbe, şi astfel celulele se dispersesază necontrolat şi se dezintegrează. Acest fapt duce la modificare ADN-ului;
  • Aceste bule formate din cauza căldurii pot fi foarte periculoase dacă ajung în sistemul circulator al sângelui. Acest fapt duce la afectarea celulelor roşii, acestea coagulează, ceea ce poate duce la leucemie sau risc de infarct prin circulaţia defectuoasă a particulelor de sânge coagulat în circulaţia sangvină. Aceste afecţiuni pot apărea într-un decurs de până la 20 de ani.
  • Aceste studii efectuate de către Dr Mendelson (publicate în cartea sa “Ultrasound Dangers Revealed”) au determinat o ţară ca Japonia să nu mai efectueze examene de echografie decât la cazurile grave unde o echografie era absolut necesară.
    Vreau doar să vă dau un exemplu: dacă peştii dintr-un acvariu sunt atinşi de ultrasunete, aceştia mor instantaneu. Acest fapt s-a putut studia şi în cazul submarinelor, care din cauza ultrasunetelor emise provocau moartea a bancuri întregi de peşti ce se aflau în perimetrul lor. Acest exemplu cu peştişorii de acvariu nu a fost ales aleator, pentru că dezvoltarea unui embrion trece prin toate aceste faze, şi implicit prin această stare de dezvoltare a primatelor.
  • Încălzirea prin acţiunea ultrasunetelor a lichidului amniotic este periculos, pentru că fătul nu-şi poate regla singur temperatura corpului, aceasta fiind reglată de temperatura constantă de 37 de grade a lichidului amniotic, temperatură a lichidului întreţinută de corpul mamei. De la încălzirea lichidului ce înconjoară corpul bebeluşului poate rezulta afectarea creierului fetal.
  • Cel mai periculos ultrasunet este cel emis de echograful intravaginal, pentru că această metodă ajunge cel mai aproape de embrion şi de interiorul abdomenului, fără a fi oprit cât de cât de pielea burţii şi de cavitatea musculară a uterului, care mai estompează din puterea ultrasunetului emis.
  • Medicii ştiu de exemplu, că la echografia utilizată la esofag, aparatul are un mecanism de oprire automată în cazul supraîncălzirii ţesuturilor analizate. Acest lucru însă nu se întâmplă din păcate în cazul echografului intravaginal. Undele pe care le produce acesta în lichidul amniotic, provoacă o supraîncălzire a acestuia.
  • Echograful intravaginal poate provoca, cum s-a dovedit în aceste studii, avort spontan în primele 12 săptămâni ale sarcinii, sau malformaţii ale unor organe aflate în plină dezvoltare în acea perioadă.
  • Ultrasunetele echografului generează prin intensitatea mare o adevărată panică a fătului, care se retrage în cel mai ascuns unghi al uterului, ducând instinctiv mănuţele la cap sau la urechi, ca şi cum s-ar feri. Fătul aude în uter sunete necunoscute, nemaiauzite, iar încălzirea ţesuturilor îi crează o adevărată stare terifiantă de frică. De obicei în acele momente şi bătăile inimii se intensifică cosiderabil şi fătul loveşte de obicei în direcţia aparatului care provoacă acest haos în uter. Lichidul amniotoc se transformă într-o masă de apă care produce bule de aer care încep să agite totul, ca şi cum ar fierbe, iar acest sunet este perceput ca foarte disturbător pentru făt. Organele de simţ şi auditive se dezvoltă printre primele, iar aceste anomalii, nemaiîntâlnite în natură, pot provoca grave afecţiuni la nivelul acestor aparate.
  • Frica, acest sentiment nemaiexperimentat, pe care fătul îl va trăi în aceste condiţii, va genera o grămadă de manifestări cu efect să zicem întârziat în viaţa lui extrauterină ca de exemplu: atacuri de panică în primii 7 ani de viaţă, atacuri epileptice, comportament inexplicabil de angoasă la cele mai mici zgomote sau tresărire la atingeri perfect naturale.
  • Serioase repercursiuni asupra sistemului emoţional şi psihosocial al mamei cât şi ale copilaşului. Atâta timp cât mamei îi este spus că fătul ar avea nişte presupuse defecte, aceasta îşi va petrece restul sacinii plângând, făcându-şi griji, sau având gânduri de culpabilizare până la a decide de a face un avort. Se ştie că orice sentiment, gând şi trăire are efect asupra dezvoltării fătului, pentru că legătura dintre mamă şi bebe este mai mult decât doar fizică, această legătură este subtilă şi profund emoţională. Deci facem mai mult rău copilului, care este de obicei foarte sănătos, dar nu se încadrează din punct de vedere al unor calcule matematice în anumite norme şi centimetri. Citiţi chiar Dvs articole despre părinţi traumatizaţi de interpretările greşit calculate de către aparate, care însă au avut curajul de a-şi asuma răspunderea în păstrarea copilaşului lor, văzând că era perfect normal după naştere. (http://gentlebirth.org/archives/screen.html)

MEDICUL – “DUMNEZEU ÎN ALB”?

Mulţi din medicii, pe care în mod greşit îi coniderăm un fel de “Dumnezeu în alb” nu ştiu despre aceste studii, pentru că la facultate nu se învaţă despre aşa ceva, şi pentru că nu sunt informaţi corect asupra contraindicaţiilor folosirii aparaturii care le este oferită de concernele marilor firme de tehnică modernă, ca şi elemente ajutătoare în diagnosticare.

Deşi există suficiente informaţii despre inutilitatea şi totodată pericolul folosirii în exces al aparatului de echografie, studii medicale şi ştiinţifice, realizate de cercetători şi doctori responsabili, ar fi naiv să gândim că aceste proceduri ajunse rutină în lumea medicală să nu mai continue…. Din păcate medicii nu sunt suficient de informaţi şi educaţi în acest sens, şi va fi un real efort aproape irealizabil să construim un pod peste prăpastia care s-a creeat dintre practica clinică şi dovezile ştiinţifice de ultima oră.

 CONCLUZIE

Mămicilor, învăţaţi să aveţi încredere în propriul corp şi în natura voastră Divină. Corpul vostru a fost atât de perfect realizat încât să creeze viaţă!
Perioada sarcinii o veţi întâlni numai de câteva ori într-o viaţă. De ce să n-o savuraţi şi să vă bucuraţi de ea şi astfel să-i oferiţi copilaşului din voi tot ceea ce este mai de preţ: calmul şi bucuria vieţii.

 

Lasa un Comentariu

462 views