Blog Ditta Depner Bine ai venit in luma nasterilor frumoase si implinitoare!
Multumesc Ditta, pentru toata informatia pe care mi-ai oferit-o la cursul tau!
Pentru mine intreaga sarcina si nasterea au fost etape extrem de relaxate si in care m-am conectat profund cu mine, cu bebe, cu corpul meu, iar asta doar pentru ca fricile mi-au fost inlocuite cu cunostinte.
Cursul tau m-a ajutat Infinit: in primul rand mi-a amintit ca nasterea este ceva ce se intampla natural, firesc, ca se poate naste cu blandete, daca stii cum sa abordezi lucrurile, cum sa respiri, cum sa te increzi in forta interioara, ce semne sa urmaresti; ca nu este nevoie sa fie cu tipete, urlete, lesin si drame, asa cum in mai toate cazurile se arata.
Cursul asta a adus o multime de informatie pretioasa despre mine, despre transformatile prin care trecem, despre cat de important este sa vindecam propriile nasteri pentru ca nasterea bebelusului sa fie una implinitoare cu adevarat, despre cat de important este sa fim conectati la bebelusii care ne-au ales sa le fim parinti si sa respectam ”darurile” pe care acestia ni le-au pregatit…(lectiile pe care le invatam pe parcursul sarcinii sau dupa nastere, sunt tot daruri), am invatat o multime de lucruri despre incredere si despre cum sa respectam acest acord al celor 3 suflete (mama, tata, bebe), am invatat cum sa lucrez cu mine si cum sa vindec ce este de vindecat emotional pentru a pregati nasterea pe care bebelusul si-o doreste.
Am inteles mult mai bine, alaturi de tati cat de importanta este conectarea si implicarea noastra totala in acest proces, pentru ca din momentul aparitiei celor doua liniute si pana…pana la finalul finalului (vietii noastre), procesele care se intampla nu mai pot fi puse pe pauza…totul vine si se intampla, nu mai e loc de razgandit si amanat.
Pe langa suportul material primit (o multime de resurse de cunoastere…studii, documentare, bibliografii intregi despre nastere si cam tot ce ai nevoie sa stii pentru ca lucrurile sa decurga normal, natural, nemedicalizat), a creat un grup tare frumos de parinti constienti si ne ofera in continuare intreg suportul si cunostintele ei.
Mie toate resursele alea mi-au dat o incredere enorma in corp si in procesul in sine, tot ce mi-a fost impartasit m-a ajutat sa iau cele mai bune decizii inca de la inceputul sarcinii.
Ce am facut este de fapt…ce n-am mai facut: controale, ecografii, analize, teste peste teste, nimic din toate astea nu s-a intamplat. Am mers pur si simplu pe feeling-ul ca sunt bine si evident pe felul in care eu m-am simtit, si tot ce am practicat..de la yoga pana la antrenamentele de forta din sala, toate au fost facute ”cu cap”, pe baza a cum m-am simtit.
Am adaptat si am lasat corpul sa decida ce si cat sa faca, fara sa tin cont ca ”oare nu-s prea multe kg pe bara la genuflexiunile alea, sau oare nu e riscant sa stau zilnic in cap si sa fac toate contorsionarile la yoga?” .
O intrebare la care nu ma gandisem niciodata pana sa fac cursul asta, a fost ”ce vreau sa aflu cu eco, control si tot tacamul?” raspunsul a fost clar…indiferent de ce as fi aflat, decizia de a duce pana la capat procesul minunat al sarcinii nu putea fi influentata, asa ca bebe venea oricum…si am avut incredere ca si-a ales exact ce are nevoie sa traiasca in viata asta, asa ca i-am respectat decizia si da, ca o ”inconstienta+comunista” nu l-am controlat trimestrial sau mai des sa ii vad miscarile si sa ii ascult bataile inimii,nu mi-am facut analize de sange si teste fancy analizate prin America, nici macar nu am stiut ce va fi pana nu l-am avut in brate…a fost un ”kinder cu surprize” pana la final si am savurat din plin fiecare etapa.
Faptul ca nu am prea avut tangenta cu sistemul medical in perioada asta m-a usurat mult sa-mi pastrez zenul si sa lucrez la intentiile mele de a avea o nastere usoara, naturala si implinitoare.
Inca un lucru pe care vreau sa il mentionez este ca pe langa informatii super importante pentru mine, cursul asta a fost revelator pentru Mircea, atat prin faptul ca i-a deschis ochii si mintea spre ”se poate si altfel”, cat si prin ce a invatat sa faca concret, inclusiv in timpul travaliului pentru a-mi fi un suport , si asa a fost.
Si lui ii multumesc pentru ajutorul oferit: fizic si emotional, a fost ”doula” mea personala care mi-a usurat fantastic procesul. Amandurora ne-a dat incredere ca din moment ce am ajuns aici, in punctul de a fi parinti, lucrurile au nevoie sa mearga pe fagasul lor, natura isi face foarte bine treaba daca noi nu intervenim.
Lunile sarcinii mele au fost dedicate invatarii, am citit tot ce mi-a cazut in mana despre ”viata in-utero” si cum sa ajut eu din afara prin stil de viata, prin miscare si prin lucrul cu emotiile, prin abandon, iar aici Yoga a avut cel mai mare aport de cand am inceput eu sa practic.
Burticilor care acum cresc, le recomand sa se informeze cat mai mult si sa mearga pregatite la medic.
Un medic care iti simte nesiguranta va incerca sa iti propuna cai mai usoare si comode, gen cezariana sau perfuzii cu oxitocina, epiziotomii si altele.
Informati-va despre pozitiile de nastere daca vreti sa scapati fara taieturi si rupturi, pozitia clasica pe masa nu are de-a face cu fiziologia noastra, ci a aparut dintr-un fetis, al Regelui Soare (nu credeti, cititi).
La fel…mituri precum ai miopie trebuie cezariana, sau…bebe are cordonul in jurul gatului trebuie cezariana, sunt povesti..le-am avut pe ambele 🙂 si cu succes am nascut in 2h20 de minute.
La ora 1 internata cu dilatatie 4, la ora 3:20 cu bebe-viteza pe piept.
De asemenea, stati si lasati copilul sa decida cand sa ii fie ziua de nastere. Inainte de curs si eu stiam din auzite ca placenta poate imbatrani, ca exista riscuri etc daca inainteaza sarcina…mituri, biensur!
Un mare exercitiu de trezire a fost toata calatoria,de cand am pasit in sala de curs a Dittei ( cu fotolii super comode, miros de betisoare parfumate si mantre) si pana s-a nascut Nic al meu.
Roxana
Pentru mine intreaga sarcina si nasterea au fost etape extrem de relaxate si in care m-am conectat profund cu mine, cu bebe, cu corpul meu, iar asta doar pentru ca fricile mi-au fost inlocuite cu cunostinte.
Cursul tau m-a ajutat Infinit: in primul rand mi-a amintit ca nasterea este ceva ce se intampla natural, firesc, ca se poate naste cu blandete, daca stii cum sa abordezi lucrurile, cum sa respiri, cum sa te increzi in forta interioara, ce semne sa urmaresti; ca nu este nevoie sa fie cu tipete, urlete, lesin si drame, asa cum in mai toate cazurile se arata.
Cursul asta a adus o multime de informatie pretioasa despre mine, despre transformatile prin care trecem, despre cat de important este sa vindecam propriile nasteri pentru ca nasterea bebelusului sa fie una implinitoare cu adevarat, despre cat de important este sa fim conectati la bebelusii care ne-au ales sa le fim parinti si sa respectam ”darurile” pe care acestia ni le-au pregatit…(lectiile pe care le invatam pe parcursul sarcinii sau dupa nastere, sunt tot daruri), am invatat o multime de lucruri despre incredere si despre cum sa respectam acest acord al celor 3 suflete (mama, tata, bebe), am invatat cum sa lucrez cu mine si cum sa vindec ce este de vindecat emotional pentru a pregati nasterea pe care bebelusul si-o doreste.
Am inteles mult mai bine, alaturi de tati cat de importanta este conectarea si implicarea noastra totala in acest proces, pentru ca din momentul aparitiei celor doua liniute si pana…pana la finalul finalului (vietii noastre), procesele care se intampla nu mai pot fi puse pe pauza…totul vine si se intampla, nu mai e loc de razgandit si amanat.
Pe langa suportul material primit (o multime de resurse de cunoastere…studii, documentare, bibliografii intregi despre nastere si cam tot ce ai nevoie sa stii pentru ca lucrurile sa decurga normal, natural, nemedicalizat), a creat un grup tare frumos de parinti constienti si ne ofera in continuare intreg suportul si cunostintele ei.
Mie toate resursele alea mi-au dat o incredere enorma in corp si in procesul in sine, tot ce mi-a fost impartasit m-a ajutat sa iau cele mai bune decizii inca de la inceputul sarcinii.
Ce am facut este de fapt…ce n-am mai facut: controale, ecografii, analize, teste peste teste, nimic din toate astea nu s-a intamplat. Am mers pur si simplu pe feeling-ul ca sunt bine si evident pe felul in care eu m-am simtit, si tot ce am practicat..de la yoga pana la antrenamentele de forta din sala, toate au fost facute ”cu cap”, pe baza a cum m-am simtit.
Am adaptat si am lasat corpul sa decida ce si cat sa faca, fara sa tin cont ca ”oare nu-s prea multe kg pe bara la genuflexiunile alea, sau oare nu e riscant sa stau zilnic in cap si sa fac toate contorsionarile la yoga?” .
O intrebare la care nu ma gandisem niciodata pana sa fac cursul asta, a fost ”ce vreau sa aflu cu eco, control si tot tacamul?” raspunsul a fost clar…indiferent de ce as fi aflat, decizia de a duce pana la capat procesul minunat al sarcinii nu putea fi influentata, asa ca bebe venea oricum…si am avut incredere ca si-a ales exact ce are nevoie sa traiasca in viata asta, asa ca i-am respectat decizia si da, ca o ”inconstienta+comunista” nu l-am controlat trimestrial sau mai des sa ii vad miscarile si sa ii ascult bataile inimii,nu mi-am facut analize de sange si teste fancy analizate prin America, nici macar nu am stiut ce va fi pana nu l-am avut in brate…a fost un ”kinder cu surprize” pana la final si am savurat din plin fiecare etapa.
Faptul ca nu am prea avut tangenta cu sistemul medical in perioada asta m-a usurat mult sa-mi pastrez zenul si sa lucrez la intentiile mele de a avea o nastere usoara, naturala si implinitoare.
Inca un lucru pe care vreau sa il mentionez este ca pe langa informatii super importante pentru mine, cursul asta a fost revelator pentru Mircea, atat prin faptul ca i-a deschis ochii si mintea spre ”se poate si altfel”, cat si prin ce a invatat sa faca concret, inclusiv in timpul travaliului pentru a-mi fi un suport , si asa a fost.
Si lui ii multumesc pentru ajutorul oferit: fizic si emotional, a fost ”doula” mea personala care mi-a usurat fantastic procesul. Amandurora ne-a dat incredere ca din moment ce am ajuns aici, in punctul de a fi parinti, lucrurile au nevoie sa mearga pe fagasul lor, natura isi face foarte bine treaba daca noi nu intervenim.
Lunile sarcinii mele au fost dedicate invatarii, am citit tot ce mi-a cazut in mana despre ”viata in-utero” si cum sa ajut eu din afara prin stil de viata, prin miscare si prin lucrul cu emotiile, prin abandon, iar aici Yoga a avut cel mai mare aport de cand am inceput eu sa practic.
Burticilor care acum cresc, le recomand sa se informeze cat mai mult si sa mearga pregatite la medic.
Un medic care iti simte nesiguranta va incerca sa iti propuna cai mai usoare si comode, gen cezariana sau perfuzii cu oxitocina, epiziotomii si altele.
Informati-va despre pozitiile de nastere daca vreti sa scapati fara taieturi si rupturi, pozitia clasica pe masa nu are de-a face cu fiziologia noastra, ci a aparut dintr-un fetis, al Regelui Soare (nu credeti, cititi).
La fel…mituri precum ai miopie trebuie cezariana, sau…bebe are cordonul in jurul gatului trebuie cezariana, sunt povesti..le-am avut pe ambele 🙂 si cu succes am nascut in 2h20 de minute.
La ora 1 internata cu dilatatie 4, la ora 3:20 cu bebe-viteza pe piept.
De asemenea, stati si lasati copilul sa decida cand sa ii fie ziua de nastere. Inainte de curs si eu stiam din auzite ca placenta poate imbatrani, ca exista riscuri etc daca inainteaza sarcina…mituri, biensur!
Un mare exercitiu de trezire a fost toata calatoria,de cand am pasit in sala de curs a Dittei ( cu fotolii super comode, miros de betisoare parfumate si mantre) si pana s-a nascut Nic al meu.
Roxana
