Povestea nasterii Brianei

Era miercuri seara. Eu si cumnata mea stateam pe canapea si povesteam cand ceva m-a pus pe ganduri. Era a treia oara cand am simtit o durere menstruala. Hmm…oare sa fie contractii?
Durerea era aproape insesizabila. In acea seara am fost mai atenta dar nimic nu s-a mai intamplat.
Joi a fost o zi plina. De dimineata m-am trezit si m-am pregatit pentru ca am fost la poze (noroc ca am apucat sa le facem😂).
Spre seara aceleasi dureri foarte usoare si neregulate.
Vineri ma simteam foarte obosita, ziua de joi m-a extenuat la maxim. Totusi, m-am pus pe picioare si printre durerile neregulate mi-am facut treburile prin casa (atat cat am putut) noroc cu Jimmy care dupa ce a venit de la lucru m-a ajutat si am terminat.
Seara, m-am dus la baie si am vazut o secretie gelatinoasa exact ca un albus de ou. Toata seara am umblat la baie si de fiecare data eliminam aceasi secretie. Oare sa fie dopul? Nu…nu are cum. Nu este nici maroniu, nici rozaliu.
Jimmy insista ca pierd dopul iar eu o tin pe a mea😂
Sambata ne trezim, toate bune si frumoase, aceeasi secretie si spre dupa amiaza simt cum ma scap pe mine putin cate putin si nu reusesc sa ma controlez.
Sa se fisureze membranele? Hmm…dar dopul?
Cum Jimmy obisnuieste sa mearga la fotbal in fiecare sambata seara nu am vrut sa ii rapesc aceasta placere pentru simplul fapt ca nu sunt eu in stare sa ma controlez cu treaba mica. Prin urmare, el a plecat la fotbal dar i-a fost frica sa ma lase singura acasa asa ca urmatoarele doua ore le-am petrecut cu verisoara mea.
Sambata noaptea, am simtit cateva contractii printre care si una mai puternica. Jimmy dormea iar in timpul ei, l-am strans de mana puternic. Dupa cateva secunde, se trezeste panicat: “Iubire, am ceva pe mana! Ma doare mana!!” L-am calmat si ne-am reluat somnul.
Duminica am inceput-o in forta. Aveam contractii usoare si neregulate. Jimmy era in in dubii…sa mearga sau sa nu mearga la munca? L-am calmat “contractiile sunt neregulate, iar daca chiar am pierdut dopul acesta se reface.”
Prin urmare, l-am trimis la lucru pentru ca avea de terminat ceva foarte important iar eu mi-am vazut de treaba prin casa: am schimbat lenjeria de pat, am spalat trei masini de haine+uscat+impachetat, am facut curat in toata casa, am facut un dus lung si m-am apucat sa pregatesc mancarea. Intre timp, apare si Jimmy, iesim la o plimbare in parc si merg cu el sa vada un job.
Contractiile erau deja regulate, iar aplicatia imi spunea sa merg la spital.
Eu ma amuzam copios si nu bagam in seama. Ajungem acasa pe la 8 si ne apucam sa pregatim mancarea. Mi s-a facut pofta de mamaliga pe cartofi. Ulterior am aflat ca, cu cateva ore inainte sa ma nasca si mama a facut mamaliga pe cartofi dar nu a apucat sa o termine. Ei bine, eu am si mancat-o😂
Era deja ora 10 seara, contractiile erau regulate, dese si au inceput sa se intensifice.
Am vorbit cu Monica Neda care este o persoana absolut fantastica, extrem de calda si careia ii multumesc pentru tot sprijinul si ii sunt recunoscatoare.
Atunci a fost prima oara cand am vorbit cu ea. Ii spun de dopul buclucas si ma asigura ca l-am pierdut. “Serios? Ala chiar a fost dopul? Da, da!
Upss…sa vezi ce ma bate Ditta daca afla ca nu mi-am dat seama!”
Durerile deveneau mai puternice si Monica ma asigura ca sunt in plin travaliu. Incep sa rad…
Serios? Asta e travaliul?
Ok, am fugit pana la super market sa luam ceva de mancare ca sa avem cu noi la spital.
Merg la un dus, incerc sa ma relaxez, ma pun pe minge, ii spun la Jimmy sa aprinda niste lumanari si vreau sa ma uit peste cateva pozitii de relaxare pe care mi le-a trimis Moni.
10 minute mai tarziu, contractiile au inceput in forta, erau la 3 minute distanta si durau peste 1 minut. Era ora 12:15 sunam la birth centre, le explic situatia si ne cheama sa ma vada. Mentionez ca birth center-ul este intr-o incinta cu spitalul.
Ajungem acolo la ora 1:00 si surpriza, liftul nu merge. Urcam scarile pana la etajul 2 si acolo ne intampina o moasa.
Ajungem in camera, moasa imi explica procedurile si faptul ca doreste sa vada cat sunt dilatata. Am intrebat daca chiar este necesar, am vrut sa refuz, dar aceasta mi-a explicat ca ar fi bine sa vedem cat sunt dilatata ca sa stim pe unde ne aflam.
Ok, accept. Jimmy o roaga sa fie blanda si asa a fost. A fost foarte finuta si abia daca am simtit. Surprinsa si ea, ne spune ca am dilatatie 7. Wow! Asta chiar ne-a surprins si ne-a dat curaj.
Imi spune ca merge sa pregateasca apa iar cand se intoarce imi verifica proteina si tensiunea. Eram atat de bucurosi incat printre contractiile acelea puternice aveam puterea sa zambesc.
Bucuria noastra s-a terminat in cateva minute. Moasa a venit cu diagnosticul: preeclampsie!
Mi-a spus ca trebuie sa ma mute la delivery suite pentru ca la birth centre nu sunt doctori si ele nu pot risca!
Trebuie sa fiu monitorizata permanent deoarece situatia mea este grava.
“Poftim? Nu se poate asa ceva!!!”
Parca mi-a dat cineva cu o caramida in cap!
In timp ce ea completa ceva hartii, Jimmy a incercat sa ma calmeze si mi-a reamintit sa ma conectez cu bebe. M-am reconectat cu bebe, am vorbit cu ea si i-am spus sa vina mai repede pentru ca mami nu vrea sa vada doctori si nici sa stea in pat cu prostiile alea pe burta!
Bebe m-a ascultat pentru ca, dupa cateva minute am inceput sa simt dureri extrem de puternice si o presiune extrem de mare.
Am cerut sa ma lase la dus dar nu s-a putut si atunci am inceput sa ma dau jos de pe pat si am cerut o minge. Simteam nevoia sa stau in genunchi. Moasa m-a intrebat daca imi vine sa imping…da, exact asta simteam!
M-a mai intrebat daca vreau un paracetamol si l-am acceptat cu mare bucurie crezand ca ar fi ceva elixir minune😂😂
Mi-a spus sa ma intorc si sa ma tin de spatarul patului. Mi-a adus gaz, am tras din el de doua ori, am vazut ca este o prostie si l-am aruncat!
Asta am si facut iar pe urmatoarea contractie corpul meu impingea.
La a treia contractie am simtit cum coboara capul si am facut prostia de a o asculta pe moasa si de a mai impinge odata! 🤦🏼‍♀
In acel moment, am simtit o arsura extrem de puternica si m-am panicat! Am crezut ca si-a bagat mana sa scoata copilul😂
Am inceput sa urlu la ea sa nu ma atinga si sa ia mana de pe mine, s-a dat inapoi, mi-a aratat mainile si a spus ca nu ma atinge ci este capul bebelusului!
Cand am auzit acele cuvinte, am pus mana, am simtit capul bebelusei mele si am avut cel mai placut sentiment!❤❤❤
M-am calmat instant!
Urmatoarea contractie am impins si bebelusa mea a fost afara!
La ora 2:11 a venit pe lume minunea noastra Briana!💗
Am luat-o in brate si a fost ceva de nedescris! Atat de firava si de mica❤
Mi s-a spus ca am pierdut mult sange ca ei o considera hemoragie si ca imi dau o injectie ca sa o opreasca. Eu nici macar nu am ascultat ce spun! Eram cu puiul meu in brate si doar asta conta!
In cateva minute am simtit nevoia sa imping iar moasa a incercat sa traga placenta afara. In acel moment am izbucnit! Am urlat la ea sa nu ma atinga deoarece vreau ca sa elimin natural placenta! Ea a incercat sa ne explice ca nu mai are rost sa asteptam, ca oricum sangele nu mai pulseaza si o gramada de aberatii! Nu a avut cu cine! A expediat-o Jimmy in cateva secunde de acolo!
Placenta a iesit dar ulterior am aflat ca mi-au dat oxitocina😔asta inseamna ca nu a fost o eliminare naturala a placentei😩
Ma intristeaza acest gand dar incerc sa trec peste.
Cordonul a fost taiat dupa 2 ore, bebe a fost tinut skin to skin aprox 5 ore, nu a fost stresata cu analize de sange si cu teste, nu a primit vit K cu toate ca au incercat sa ne convinga de N ori, am fost lasati in pace si am avut parte doar de iubire❤
Perineul este intact dar am avut o fisura pe labia dreapta in interior. Nu a fost nimic grav, mi-au recomandat sutura pe care am refuzat-o initial dar pe care am acceptat-o mai tarziu pentru ca eram speriata sa nu fac infectie.
Din pacate am fost tinuta inca o zi in spital deoarece am avut tensiunea mare 170/106 dar partea buna este ca Jimmy (noul tati) a stat cu noi pe tot parcursul sederii si a dormit cu noi in spital.
Bebe Briana este bine si are aproape 3 saptamani. Inca invatam sa papam titi si in curand vom face si prima baita.
P.S. Inca ne miram cat de calmi am putut fi pe toata perioada travaliului si a nasterii! A fost o nastere spontana si blanda❤
Cred ca tot calmul se datoreaza audio-ului nr 3 pe care l-am ascultat aproape in fiecare seara❤
Iti multumim Ditta!!!❤te iubim si suntem profund recunoscatori🙏
Briana, Bianca si Jimmy

Vezi și

Am invatat sa ma accept

Povestea mea incepe cu multi ani in urma, asteptand un Bebe cu disperare. Am trecut prin toate starile posibile, de disperare la acceptare.

Call Now Button