Blog Ditta Depner Bine ai venit in luma nasterilor frumoase si implinitoare!
Draga Ditta,
iti suntem datori cu o poveste, poveste ce a avut loc pe 12 iulie 2018. A inceput la 4:20 dimineata cu niste dureri destul de regulate de burta…..dar eu nu credeam ca-s contractii ca mai erau 3 sapt pana la termen si mai aveam, vorba aia, atatea de facut (lesson no 1 de la bebelus – nu poti controla tot♀).
Nu m-a convins nici mersul ff des la toaleta, nici ca nu s-au linistit durerile dupa dus…..abia dupa ce am facut o baie si am vazut ca sunt la fel de intense am acceptat ca se intampla ceva.
Intre timp se facuse 8, se trezise si sotul meu si l-am anuntat ca ni se pregateste ceva. Am vorbit cu moasa cu care convenisem sa vina acasa ca sa petrec cat mai mult din travaliu in mediul nostru. Cand a ajuns moasa dilatatia era 4. Am mai stat putin acasa cu muzica, uleiuri parfumate si pe la 11 am plecat spre maternitate (Medicover – Bucuresti).
Am mai sprijinit un copac in fata maternitatii ca sa nu intru imediat in spital, dar pe la 12 si ceva am intrat, m-a consultat medicul de garda care l-a sunat pe dr meu (dr Marius Romila) apoi sa-l anunte ca are o pacienta cu dilatatie 8 si ca ma va gasi in sala de nastere…..noroc cu dilatatia ca nu m-au stresat cu epidurale si alte alea, desi dr meu stia ca nu vreau si sunt convinsa ca nu ar fi insistat cu asta.
In sala de nastere am fost cu doctorul, o moasa de la spital si sotul meu. Cat a mai durat travaliul am stat doar cu sotul de fapt, ca doctorul si moasa au fost super discreti si s-au retras.
Mai mult, doctorul meu si-a amintit ca doream lumina putina si a facut sa fie asa:)
. Long story short, la 14:08 a venit Bebe, cam dupa 3 contractii cu impins.
Sotul i-a taiat cordonul ombilical, cat el era la mine in brate. Pt noi aceasta este povestea nasterii, cam cum ne-am dorit si cum ne-am pregatit multumita tie si cursului tau❤.
A urmat apoi un cosmar de 4 zile cu neonatologia: bebe e prea mic, are glicemie prea mica si trebuie sa-i dam glucoza si lapte praf, apoi ca e suspect de infectie si trebuie sa-i facem antibiotic (2 feluri, sa stim o treaba), tinut la incubator ca are icter?! (ce o fi avand icterul cu incubatorul?)…..iar la final factura a fost efectiv dubla fata de cat ne asteptam.
Cred ca am fi trecut cu vederea valoarea facturii, daca macar am fi simtit o abordare prietenoasa in incurajarea legaturii parinti – copil, ori nu a fost deloc asa…..din contra, am auzit “incurajari” de genul “la copii asa mici, orice zi e castigata”…..iti dai seama cam ce simteam auzind asta…
Vorbeam cu sotul meu astazi ca s-au intamplat practic toate taraseniile astea la neonato, exact cum ne-ai avertizat, dar in zilele acelea, cu puiul langa noi, frica a fost mai mare si am cedat.
Te rugam sa insisti si mai mult pe acest aspect la cursuri ca alti parinti sa nu cada in capcana.
Cum spuneam, experienta nasterii a fost una minunata pt noi amandoi (speram ca si pt Bebe), ne bucuram ca am trecut peste supararea de la neonato (si peste demonii cu care am venit acasa – gen lapte praf) si am vrea sa multumim inca o data oamenilor care ne au sprijinit in drumul pana aici:
Dr Romila – care este exact asa de fain cum se aude:)
si tie Ditta – intalnirea cu tine, cu parintii de la curs si cursul in sine au fost revelatoare pt noi.
Misiunea ta e cu adevarat una deosebita si ne bucuram ca am fost “atinsi” de ea.
Cu recunostinta,
S & M & Bebe
PS: am nascut la 37 sapt si o zi, bebe a avut 2.63 kg si scor APGAR 10.
Aaa….si am pornit in sarcina cu o mare frica de nastere 🙂
PS2:
Am fost intrebata cum sunt durerile din timpul travaliului si pt mine nu au fost dureri, ci ca o presiune maaaare asupra oaselor. Nefiind durere in sine, e mai usor de suportat.
De asemenea, recomandam viitorilor parinti sa se intereseze si pregateasca pt ce urmeaza DUPA nastere cu aceeasi grija ca si pentru nasterea propriu-zisa, pentru ca asa pot evita aventuri inutile la neonato sau de acasa.
Pt noi e de ajutor sa colaboram cu o dna dr pediatru cu care putem comunica relativ usor si care ne ghideaza cand ne lovesc necunoscutele (colici, constipatie etc)…..pt ca necunoscutele vin relativ repede….:)
iti suntem datori cu o poveste, poveste ce a avut loc pe 12 iulie 2018. A inceput la 4:20 dimineata cu niste dureri destul de regulate de burta…..dar eu nu credeam ca-s contractii ca mai erau 3 sapt pana la termen si mai aveam, vorba aia, atatea de facut (lesson no 1 de la bebelus – nu poti controla tot♀).
Nu m-a convins nici mersul ff des la toaleta, nici ca nu s-au linistit durerile dupa dus…..abia dupa ce am facut o baie si am vazut ca sunt la fel de intense am acceptat ca se intampla ceva.
Intre timp se facuse 8, se trezise si sotul meu si l-am anuntat ca ni se pregateste ceva. Am vorbit cu moasa cu care convenisem sa vina acasa ca sa petrec cat mai mult din travaliu in mediul nostru. Cand a ajuns moasa dilatatia era 4. Am mai stat putin acasa cu muzica, uleiuri parfumate si pe la 11 am plecat spre maternitate (Medicover – Bucuresti).
Am mai sprijinit un copac in fata maternitatii ca sa nu intru imediat in spital, dar pe la 12 si ceva am intrat, m-a consultat medicul de garda care l-a sunat pe dr meu (dr Marius Romila) apoi sa-l anunte ca are o pacienta cu dilatatie 8 si ca ma va gasi in sala de nastere…..noroc cu dilatatia ca nu m-au stresat cu epidurale si alte alea, desi dr meu stia ca nu vreau si sunt convinsa ca nu ar fi insistat cu asta.
In sala de nastere am fost cu doctorul, o moasa de la spital si sotul meu. Cat a mai durat travaliul am stat doar cu sotul de fapt, ca doctorul si moasa au fost super discreti si s-au retras.
Mai mult, doctorul meu si-a amintit ca doream lumina putina si a facut sa fie asa:)
. Long story short, la 14:08 a venit Bebe, cam dupa 3 contractii cu impins.
Sotul i-a taiat cordonul ombilical, cat el era la mine in brate. Pt noi aceasta este povestea nasterii, cam cum ne-am dorit si cum ne-am pregatit multumita tie si cursului tau❤.
A urmat apoi un cosmar de 4 zile cu neonatologia: bebe e prea mic, are glicemie prea mica si trebuie sa-i dam glucoza si lapte praf, apoi ca e suspect de infectie si trebuie sa-i facem antibiotic (2 feluri, sa stim o treaba), tinut la incubator ca are icter?! (ce o fi avand icterul cu incubatorul?)…..iar la final factura a fost efectiv dubla fata de cat ne asteptam.
Cred ca am fi trecut cu vederea valoarea facturii, daca macar am fi simtit o abordare prietenoasa in incurajarea legaturii parinti – copil, ori nu a fost deloc asa…..din contra, am auzit “incurajari” de genul “la copii asa mici, orice zi e castigata”…..iti dai seama cam ce simteam auzind asta…
Vorbeam cu sotul meu astazi ca s-au intamplat practic toate taraseniile astea la neonato, exact cum ne-ai avertizat, dar in zilele acelea, cu puiul langa noi, frica a fost mai mare si am cedat.
Te rugam sa insisti si mai mult pe acest aspect la cursuri ca alti parinti sa nu cada in capcana.
Cum spuneam, experienta nasterii a fost una minunata pt noi amandoi (speram ca si pt Bebe), ne bucuram ca am trecut peste supararea de la neonato (si peste demonii cu care am venit acasa – gen lapte praf) si am vrea sa multumim inca o data oamenilor care ne au sprijinit in drumul pana aici:
Dr Romila – care este exact asa de fain cum se aude:)
si tie Ditta – intalnirea cu tine, cu parintii de la curs si cursul in sine au fost revelatoare pt noi.
Misiunea ta e cu adevarat una deosebita si ne bucuram ca am fost “atinsi” de ea.
Cu recunostinta,
S & M & Bebe
PS: am nascut la 37 sapt si o zi, bebe a avut 2.63 kg si scor APGAR 10.
Aaa….si am pornit in sarcina cu o mare frica de nastere 🙂
PS2:
Am fost intrebata cum sunt durerile din timpul travaliului si pt mine nu au fost dureri, ci ca o presiune maaaare asupra oaselor. Nefiind durere in sine, e mai usor de suportat.
De asemenea, recomandam viitorilor parinti sa se intereseze si pregateasca pt ce urmeaza DUPA nastere cu aceeasi grija ca si pentru nasterea propriu-zisa, pentru ca asa pot evita aventuri inutile la neonato sau de acasa.
Pt noi e de ajutor sa colaboram cu o dna dr pediatru cu care putem comunica relativ usor si care ne ghideaza cand ne lovesc necunoscutele (colici, constipatie etc)…..pt ca necunoscutele vin relativ repede….:)
