Buna Ditta🤗
Ii multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a dat inspirația sa căutam informații și te-am găsit pe tine. De la tine am aflat și învățat lucruri care m-au transformat intr-o mama conștientă de ceea ce urma sa se întâmple la naștere.
De o luna de zile am născut un băiețel frumos de 3300 gr. care este exclusiv alăptat la san.
Fiind la a doua sarcina, credeam ca stiu multe lucruri și tocmai din cauza a ceea ce stiam, îmi era f teama de naștere, de durere, de riscuri… însă ajungând la cursul tău mi-am dat seama ca ceea ce stiam era greșit și dăunător pentru psihicul meu.
Astfel,nașterea celui de-al doilea copil a fost foarte ușoară, frumoasa și rapida. Am avut mare încredere in corpul meu, stiam in orice moment ce mi se întâmpla și nu mă îngrijoram degeaba cum am făcut la primul copil.
Așa ca…pe 14 Aprilie a fost ziua fetiței mele, a împlinit 5 ani și i-am “mini serbat “ ziua.
Seara la 11, după ce am citit povestea de noapte buna, m-am dat jos din pat sa sting becul și…..surpriza, am simțit ca s-au rupt membranele, era un pic cam devreme, sarcina avea 36 săptămâni însă eram calma și încrezătoare fiind sigura ca așa trebuie sa fie. (peste câteva zile,aveam programată plecarea la Constanța,dar n-am mai apucat sa ajung acolo)
In 40 min am plecat spre spital, deja începusem sa am contracții la 15 min și eu aveam de mers pana la Bucuresti.
Cand am ajuns la spital,aveam contracții la 5 minute, asta pe la 12:30 noaptea. Am pierdut vremea cu formalitățile spitalului…. semnat, completat diferite declarații și nu stiu cum a trecut timpul, când aveam o contracție, mă opream din vorba cu oricine și mă concentram sa respir ușor(nu mă durea deloc).
Ajunsă intr-un final in sala de travaliu, nu stiu exact cât timp am mai stat dar cred ca in jur de o jumătate de ora, in care aveam contracții aproape tot timpul, am simțit nevoia “grav” sa merg la baie, cred ca am stat 10 minute in care am avut 2 contracții mai puternice, un pic dureroase dar perfect suportabile.
Cum am ajuns înapoi in sală m-a controlat o asistenta și mi-a zis ca sunt dilatata maxim și ca nasc….au chemat doctorul, am împins pe contracții așa cum învățasem și cum mă pregătisem dinainte.
De doua ori am împins puternic pe doua contracții și am zis “gata…am reușit”…și Bebe a ieșit pe pieptul meu.
Expulzia a fost extrem de rapida și nașterea a avut loc la ora 02:40.
Sunt foarte mândra ca de data asta nu am acceptat nicio anestezie sau alte ”ajutoare”. Nașterea a fost exact așa cum mi-am dorit-o, exact așa cum m-am pregătit toată sarcina cu exerciții și afirmații pozitive!
A fost Waw, nu-mi venea sa cred cât de ușor, bine și rapid a decurs totul!
Fericirea însă a fost umbrita de faptul ca bebe nu respira bine și nu a putut sa stea cu mine, a avut nevoie de terapie intensiva 3 zile in care îl vedem odată pe zi dar mânca lăpticul doar de la mine administrat cu o seringa.
Aceste 3 zile au fost grele dar eram încrezătoare ca va fi bine și așa a fost.
Personalul medical a fost ok, nu am întâmpinat probleme pt ca am refuzat procedurile, am născut cu medicul care era de garda, nu îl cunosteam, dar a fost foarte calm și blând.
In a șaptea zi după naștere am plecat acasă fericiti. Bebe este minunat iar eu mă simt foarte bine, nu zici ca am născut.
Îți multumesc încă odată pentru informațiile prețioase care au ajuns fix unde trebuie in capul meu și in sufletul meu.”
Aura G.
Vezi și
Am invatat sa ma accept
Povestea mea incepe cu multi ani in urma, asteptand un Bebe cu disperare. Am trecut prin toate starile posibile, de disperare la acceptare.