Naterea Soniei

Pe 23 iulie pe la 6 seara mi-au inceput contractiile care nu erau regulate (ba la 20 min ba la 15, dupa, la 10 min), nu mi s a rupt apa, nu am pierdut dopul, asa ca la 8 si jumatate am iesit in oras cu sotul meu sa mancam.
Dupa 9 si jumatate au inceput sa apara la un interval mai scurt de 8-6 min, asa ca am hotarat sa mergem la cazare sa pregatim bagajele si incet incet sa pornim spre clinica. Din pacate, Ana, moasa noastra chiar in ziua aceea plecase pentru cateva zile, insa mi-a fost alaturi mereu cand i-am scris si mi-a promis ca ma lasa pe maini bune. (asa a si fost).
Pe la 00:30 am ajuns la spital cu o dilatatie de 4cm. Ne-au condus intr-o rezerva sa lasam bagajele, ne-am luat tot ce am avut nevoie in sala de nasteri. Sotul meu a fost mereu alaturi de mine, facandu-mi masaje, punandu-mi comprese, tinandu-mi capul, spunandu-mi cuvinte frumoase. Chiar si doamna doctor l-a laudat ❤️
Cand a venit doamna doctor, s-a asezat intr un colt al camerei pe un fotoliu si ne-a lasat sa ne petrecem travaliul asa cum ne-am dorit.
Membranele mi s-au rupt cu putin timp inainte de a intra in bazinul de nastere. In bazin am intrat dupa ce am ajuns la dilatatie maxima.
Partea cea mai grea pt mine a fost monentul expulziei. Desi stiam respiratiile, in momentul contractiei cand trebuia sa imping simteam o durere atat de mare ca nu ma lasa sa imping. Abia atunci doamna doctor a venit langa bazin, iar cand eu spuneam ca nu pot sa imping ca doare prea tare, ea spunea “ei na, nu cred” 😂
Replicile doamnei doctor, sustinerea sotului si dorinta de a-mi vedea bebelina mi au dat putere sa reusesc.
Sentimentul acela cand simti cum a iesit bebelusul este priceless, este ceva magic, fara cuvinte….
Cand il tii in brate, uiti de orice durere, simti o satisfactie de nedescris ca ai reusit sa-l aduci pe lume exact cum ti ai dorit.
La 5:05 s-a nascut Sonia, pusa pe pieptul meu, cordonul lasat, taiat apoi de tati, ora magica, fetita mi-a fost luata din brate pentru maxim 5 min dupa toate astea pentru cantarire si masurare, dar asta s-a intamplat langa mami si tati.
Recomand cu toata increderea spitalul Isis, pe doamna doctor Pelin si tot personalul de acolo care a fost mereu dragut cu noi ❤️
Va pup fetelor, va doresc o nastere cat mai frumoasa si sa va bucurati de ingerasii vostri !
Franciska S.

Vezi și

Am invatat sa ma accept

Povestea mea incepe cu multi ani in urma, asteptand un Bebe cu disperare. Am trecut prin toate starile posibile, de disperare la acceptare.

Call Now Button