Mulți bărbați considera ca nasterea este treaba femeii. Multi barbati nici nu vor sa auda, cel putin la inceput, de ideea participării la naștere. Unii se incumeta, fara sa se ducumenteze, doar ca sa ii faca pe plac femeii, si imbraca halatul de spital pentru a fi langa ea. De regula la cezariana. Cum sa stea el acolo langa ea la o nastere naturala? Ca lesina, saracul si cand merge la analize. Si atunci intelegem si personalul medical care si asa este insuficient la numar. Inca o grija in plus nu le lipsește.
Exista si acei barbati care se documenteaza si isi doresc sa isi sustina partenera. Nu neapărat isi doresc sa vada o naștere, dar își doresc sa fie langa ea in acele momente dificile si sa ii fie cumva de folos. Abia dupa nastere, realizează cat de mult au fost de folos! Pentru ca femeia trebuie sa fie total relaxata, fara nici o grija. Barbatul preia tot ce tine de mental si de material, de interacțiunea cu cei din jur. Treaba femeii e sa nasca si atat. Femeia iese din mental si intra in transa. Daca intervin bruiaje din exterior, corpul se blochează.
Noi am nascut ambii copii împreună. Nu pentru ca am zis sau vrut eu. Pentru ca asa si-a dorit el, dupa ce i-am relatat cateva experiente povestite de cunoscuți si apropiati. Eu mi-am dorit sa nasc in siguranta. Siguranța fiecăruia poate sa fie diferita, in functie de valori, credințe, frici si experiente.
La prima naștere m-a susținut si a fost alaturi de mine 100%, m-a tinut de mana, m-a pupat, a transpirat alături de mine, a respirat cu mine, a ascultat inima copilului (cu Doppler-ul), a numarat contracțiile, m-a hidratat, a fost atent la fiecare detaliu! Si ii mulțumesc pentru asta. Cea mai buna lubenita am mancat-o in expulzie. Mi-a dat putere si vitalitate! 💪
La a doua naștere, care ne-a luat usor prin surprindere, am fost doar noi 2 si primul copil. Moasa a ajuns la 1h dupa ce am născut. Nu mi-a fost frica nici o clipa. Visasem ca voi naste singura. De data aceasta a fost alaturi de mine 200%. Pe langa cele de mai sus a trebuit sa faca si multe alte lucruri la foc automat. Si era stresat sa nu ma streseze pe mine. Am avut încredere și stiam ca ma pot baza pe el. A trebuit sa umfle repede piscina, sa o umple cu apa, sa aiba grija de fetita, sa imi faca masaj la spate, sa tina medicul si moasa informati, sa gaseasca o solutie ca sa vina cineva dupa fetita, fara sa alerteze bunicii. Toate într-un timp scurt, noaptea si la intensitate maxima. Eu nu as fi putut sa le gestionez pe toate atat de bine. Cred ca il luam pe sus si il duceam sa nasca la spital 🙂 Glumesc. El in schimb a avut încredere in mine, in noi si am reusit impreuna.
El a prins copilul. Am nascut in apă, oarecum, ca era destul de putina in bazin, mai mult pe uscat, dar totusi in apa 😜.
A fost extraordinar de frumos! Dupa prima naștere am spus ca mai fac copii, cu o singura condiție: ca nașterea sa fie cel putin la fel de frumoasa si implinitoare ca prima. Ei bine, a doua naștere a fost mult mai frumoasa si mai implinitoare decat prima. Cu toate ca mi-am facut tot felul de gânduri negative, si pe final imi era teama ca nu voi reusi, ca voi ajunge la cezariana, din momentul in care a început travaliul am stiut ca totul va fi bine. 🙏
Barbatii sunt mult mai importanti in tot procesul decat isi imaginează. Daca femeia este asumata, barbatul este prezent si asumat, lucrurile se alineaza si experientele pot fi magice. Stiu ca noi suntem o excepție, o extrema asumata, dar bărbatul poate asista femeia si la spital. Legal. De curand s-a dat legea. Cand am nascut noi, nu era un drept. Era un moft.
Va doresc sa nasteti frumos si implinitor copii sănătoși. Copiii merita sa fie primiți cum se cuvine in aceasta lume. De voi au nevoie sa le fiti aproape si sa se simta in siguranta. ♥