Fetelor, am reusit NVDC acasa!

„Fetelor, am reusit NVDC acasa. Experienta a fost magica, divina dincolo de ceea ce mintea rationala isi poate imagina!!!
O astfel de experienta fara Dumnezeu, eu una nu o vad posibila! Travaliul a inceput dimineata pe la 11, dar pana la ora 20 eu il consideram prietenos! In timpul asta am facut 2 plimbari pe afara. Seara la plimbare contractiile erau deja la 5 min. Sotul meu a fost langa mine de la ora 18 pana la final. Tot la aceasta ora le-am sunat pe fetele care ne-au insotit sa le intrebam cand ar fi potrivit sa le chemam? Ele venind de la aprox 3 ore distanta. M-au intrebat ce simt eu?! Iar eu am hotarat sa merg mai departe doar cu sotul meu.
De la 8 travaliul a inceput sa fie intens! Sotul meu l-a pus la culcare pe baiatul nostru mai mare, iar eu m-am retras in dormitor. Aici faceam ture intre baie si camera insa nici o pozitie nu era confortabila. La 22.00 am hotarat sa le chemam pe fete. Si apoi sotul meu s-a ocupat de pregatitea piscinei timp in care mai venea sa vada ce fac. De aici timpul s-a dilatat pt mine si parca nu mai traiam in realitate. Era cumva o agonie un loc in care fricile se infruntau cu credinta! Dumnezeu a fost tot timpul cu noi.
Apoi stiu ca au ajuns fetele, sotul meu mi-a spus ca era undeva in jurul orei 1 noaptea. Atunci am intrat in piscina!
Stiu ca tremuram toata, in cap imi umblau gandurile de a renunta si „nu mai pot” si inca de atunci si pana la final am simtit nevoia sa imping, si asta am facut! Sotul meu ma tinea de maini, iar fetele s-au asezat cumva cum eu nu le simteam fizic, dar erau acolo un nemasurat sprijin SPIRITUAL, parca eram la o ceremonie. Am simtit o groaza de emotii care nu pot fi descrise in cuvinte!
La ora 3 s-a nascut baietelul nostru! Ii multumim Ditta Depner ca ne-a oferit cadrul in care noi sa luam in calcul nasterea acasa, in apa! Sprijinului ei neconditionat de cate ori am avut nevoie, fetelor care ne-au insotit cu atat de multa iubire si respect!
Sunt constienta ca fara piscina lucrurile ar fi fost mult mult mai grele pentru mine, iar sufletul meu imi spune ca nici un spital nu mi-ar fi ingaduit sa nasc natural in conditiile in care eu simteam sa imping atat de tare inca din timpul travaliului.
Ii multumesc lui Dumnezeu ca ne-a ingaduit sa traim aceasta minune si ca mi l-a dat pe sotul meu care a fost prezent pe toata durata nasterii!
Multumesc grupului pentru impartasiri si fetelor cu care am povestit si m-au incurajat! Irina Cohal, Elena Cimpoesul, Ella Mihaela!
Daca uit pe cineva imi cer scuze! Va multumesc tuturor! *bebe a venit de ziua lui 23 martie, la 40 sap., 3390g si 53cm. Diferenta intre nasteri a fost de 4 ani. Sa avem iubire si credinta!”